Page 82 - SUMMA CUM FRAUDE

După lecturarea acestor cereri de brevet mi-am pus de mai multe ori întrebarea
dacă “colectivele de autori” sunt conştiente de ceea ce au trimis spre brevetare la

Bucureşti. O întrebare firească, pentru că pe cele câteva pagini sunt expuse o serie de
“noutăţi” care sunt cunoscute de mulţi ani şi afirmaţii care dovedesc nu
“inventivitatea” autorilor, ci mai degrabă lipsa lor de cunoaştere a celor expuse.

După cum am remarcat anterior, “brevetul” cu privire la tratamentul seminţelor

de porumb cu unde magnetice începe cu etalarea unei carenţe în materie de fizică şi se
termină cu indicaţia de a utiliza fără nici o restricţie surplusul de material semincier la
furajarea animalelor. Această indicaţie este, după cum voi descrie în corespondenţa

purtată cu oficialităţile din România, falsă din toate punctele de vedere.
În rest trebuie menţionat că cele trei revendicări expuse pe ultima pagină a
cererii de brevet sunt de mult cunoscute şi accesibile oricui pe internet.

Ceea ce m-a mirat cel mai mult au fost însă afirmaţiile domnului prof. dr. ing.
Paul Pîrşan referitoare la “seminţele stimulate magnetic”, făcute într-un interviu dat
ziaristei Mariana Bechir şi publicate în ediţia online a jurnalului CURS DE

GUVERNARE din data de 11 ianuarie 2016. În parte domnia sa recunoaşte greutăţile
de punere în aplicare a “invenţiei”, dar nu din cauza faptului că tratamentul nu este
aplicabil pe scară largă, ci pentru că, citez: “Din păcate, România nu are cultura

aceasta, rezultatele trec foarte greu în mediul economic.”. Aici îmi permit să remarc
că astfel de “invenţii” nu au trecut pragul laboratoarelor în nici un stat din lume şi
“lanurile” cu astfel de culturi nu au suprafeţe mai mari de câţiva metri pătraţi.

Tot în acest interviu, domnul profesor Pîrşan vorbeşte de “brevetul” premiat,
ori la acea dată şi nici măcar până la ora actuală nu există nici un brevet ci doar o
“cerere de brevet de invenţie” şi era posibil ca această cerere să nu fie aprobată.

Nici cererea de brevet privind tehnologia de cultivare a porumbului într-un
covor vegetal mort, nu are caracter de noutate. “Invenţia” propusă spre brevetare de
domnii prof. dr. ing. Paul Pîrşan, prof. dr. ing. Gheorghe David, prof. dr. ing.

Doru Ion Petanec, conf. dr. ing. Florin Imbrea şi dr. ing. Lucian Botoş este vădit
inspirată din publicaţii existente în internet, şi anume dintr-un raport de cercetare
elveţian. Tot aici ar mai fi de spus că textul cererii de brevet conţine informaţii care se

contrazic, cum ar fie cea referitoare la îmburuienarea redusă care permite “să nu fie
necesară ierbicidarea”, pentru ca pe pagina următoare să citim “dacă vor apărea un
număr important de buruieni se va ierbicida”!

Faţă de cele constatate, am fost şi sunt şi acum de părere că cele două cereri de
brevet ale domnului fost rector Pîrşan şi colaboratorii, conţin în mod evident
informaţii de mult cunoscute şi plagiate din materiale publicate anterior de alţi autori.
Acest lucru m-a determinat să cer lămuriri de la oficialităţile participante.

76