Page 89 - SUMMA CUM FRAUDE

Curiozitatea profesională m-a făcut să caut pe paginile oficiului
Dumneavoastră din Internet acest brevet de invenţie premiat la Bruxelles cu o
medalie de argint.

Deşi am “răsfoit” pe calculator toate numerele revistei BOPI din 2011 şi până
la ora actuală nu am reuşit să dau decât de o filă pdf cu cererea solicitantei
(USAMVB Timişoara), publicată cu nr. RO 127151 la data de 30.03.2012. Brevetul
menţionat în articolul presei timişorene nu l-am găsit cu toate scanările pe google şi
în filele pdf de pe site-ul Dumneavoastră.

De aici prima mea întrebare:
- A acordat OSIM un brevet pe baza acestei cereri?

Dacă da, aşi dori să ştiu unde pot găsi textul definitiv al acestui brevet.
Am citit cererea de brevet mai sus menţionată şi fiind şi agronom de profesie,

ştiam de cercetările efectuate cu ani în urmă de către colegii de breaslă în acest
domeniu (influenţa câmpului magnetic asupra plantelor) şi am rămas oarecum
surprins de “noutăţile” enumerate în cerere de colectivul de inventatori.

O căutare pe internet pe baza cuvintelor cheie “magnetic field infuence of
maize” mi-a confirmat bănuială mea cu privire la faptul că ideile pe care cei de la
Universitatea Agricolă din Timişoara doresc să le breveteze nu sunt chiar aşa de noi
şi originale.

Dar să o luăm pe rând.

În rezumatul de la punctul (57) se vorbeşte despre “o metodă de stimulare a
producţiei şi calităţii porumbului” prin expunerea seminţelor acţiunii unui “câmp
electromagnetic scăzut, cu lungimi de undă cuprinse între 15 ... 23,5 Hz, timp de 10

min.”
De remarcat că acest “câmp electromagnetic scăzut” este caracterizat prin
lungimea de undă şi nu prin unitatea de măsură internaţional standardizată a
inducţiei magnetice T (Tesla în sistemul IS), unitate care caracterizează câmpul
magnetic. Nu este menţionat acest parametru nici în vechea unitate de măsură Gs
(Gauss în sistemul CGS). De aici se pune întrebarea de ce autorii menţionează doar

lungimea de undă şi nu aşa cum fac aproape toţi ceilalţi cercetători valoarea inducţiei
magnetice?
În memoriul explicativ aflat pe paginile 2 şi 3, se fac referiri la modul general
despre influenţa câmpului magnetic asupra organismelor vegetale. Tot aici sunt
prezentate şi avantajele acestei metode, între care sunt enumerate: sporuri de
recoltă, creşterea producţiei de proteină, amidon şi grăsimi.
Pentru realizarea câmpului magnetic, autorii utilizează un generator de unde

electromagnetice şi un acumulator de 50 Ah (amperi oră), deci curent continuu şi
probabil cu o tensiune de 12 sau 24 V.

83