Page 93 - SUMMA CUM FRAUDE

(2002), p. 89-94). Citez: “The highest values of the treated sample parameters
were obtained after 10-min exposure in the magnetic field.“ („Valorile cele mai
ridicate la variantele tratate în câmpul magnetic s-au obţinut la o expunere
de 10 minute“).

- Autoarele spaniole Mercedes Flórez, Maria Victoria Carbonell, Elvira
Martínez, în lucrarea „Exposure of maize seeds to stationary magnetic
fields: Effects on germination and early growth“, (Environmental and

Experimental Botany 59 (2007) 68–75), redau influenţa asupra germinaţiei
porumbului în urma expunerii în câmp magnetic (125 mT şi 250 mT) a
seminţelor de porumb. Două variante experimentale au fost făcute cu
expunerea de 10 minute însă doar în cazul germinaţiei varianta expusă
timp de 10 minute unui câmp magnetic cu valoarea de 125 mT prezintă o

valoare mai bună în comparaţie cu martorul.
Din datele cuprinse în materialele citate anterior se constată că indicaţia
privind durata recomandabilă de 10 minute pentru expunerea seminţelor unui câmp

magnetic slab (LMF – low magnetic field) este şi ea cunoscută din literatura publicată
anterior cererii de brevet din 22.06.2011. Singura diferenţă se constată în faptul că
ceilalţi autori fac de obicei referiri privind valoarea inducţiei magnetice pentru
caracterizarea câmpului magnetic slab în timp ce autorii cererii de brevet de la
USAMV din Timişoara se rezumă a indica lungimile de undă ale impulsurilor

electromagnetice.
Legat de acest aspect ne permitem în mod firesc întrebarea de ce timişorenii
recurg la utilizarea unor criterii ce nu pot fi comparate?

Tot referitor la protecţia solicitată pentru revendicarea 2-a de “10 minute” se
permite întrebarea cât de realistă poate fi această pretenţie şi dacă o astfel de
“caracteristică” poate fi brevetată.

Ce se întâmplă în cazul în care unii actori oferă pe piaţă un material semincier
(porumb) expus câmpului magnetic timp de 10½, 11, 12 sau x minute? Brevetate
sunt doar cele “10 minute” în timp ce aparatul ca atare nu face obiectul brevetului!
Cea de-a treia revendicare: “Metodă de stimulare conform revendicării 1,
caracterizată prin aceea că efectul expunerii dispare după zece zile, iar seminţele

nefolosite pentru semănat putând fi utilizate pentru furajarea animalelor”, este cel
puţin străină de realitate şi ridică o serie de semne de întrebare din următoarele
considerente:
- Niciunde în literatura privind porumbul şi tratamentele aplicate boabelor nu
este indicat un efect toxic ca urmare a expunerii într-un cîmp magnetic

slab! Menţionez că nici măcar tratamentele cu radiaţii gama, roentgen
(raze X) sau raze ultraviolete, aplicate în mod curent unor produse
alimentare în mai multe ţări nu duc la toxicitatea produsului. Aceste unde

87