Page 94 - SUMMA CUM FRAUDE

electromagnetice cu lungimi de undă extrem de mici au acţiune letală
asupra organismelor vii, dar nu produc toxicitate. Este de asemenea
cunoscut faptul că odată cu creşterea lungimii de undă a radiaţiilor, efectul
nociv se reduce ca în final să dispară. La “undele electromagnetice”

utilizate de autori lungimea de undă (λ) corespunzătoare de ex. frecvenţei
de 20 Hz este egală cu 15.000 km!
- Aproape în totalitate loturile de seminţe destinate culturilor convenţionale

(nu cele “bio” sau “eco”) de porumb boabe sau siloz se livrează gata
tratate cu fungicid pentru combaterea tăciunelui (Ustilago maydis),
fuzariozei (Fusarium sp.) etc., sau chiar şi cu insecticide pentru
combaterea viermilor sârmă (Agriotes sp.).

O astfel de sămânţă tratată cu fungicide şi insecticide nu poate fi dată în
consum, pesticidele utilizate pentru tratament sunt extrem de toxice şi nu
pot fi înlăturate prin mijloace mecanice (vânturare, spălare).
Singurele loturi de seminţe netratate cu pesticide sunt cele destinate

culturilor “ecologice” destinate obţinerii de produse de calitate “bio”
(porumb boabe pentru făină/mălai şi porumb verde pentru fiert).
- Un ultim aspect ar fi cel economic. Sacul cu 50.000 de boabe (circa 20 - 25

de kg) de porumb sămânţă (hibrid) costă la ora actuală în jur de 350 RON,
respectiv circa 17,50 RON/kg.
Cine îşi poate permite să furajeze animalele cu un furaj de circa 10 ori mai
scump decât preţul curent al pieţei?
Preţul de achiziţie a materialului semincier pentru culturile “ecologice” este
unul din cele mai ridicate. Pentru agricultorii “amatori” se oferă plicuri cu
circa 100 de boabe la preţul de circa 2 – 3 €!

În mod obişnuit, materialul semincier depozitat în condiţii optime de
temperatură şi umiditate, poate fi folosit şi în al doilea an de la producere.
Diferenţele de capacitate germinativă sunt de obicei minimale şi procentul
de germinaţie al boabelor de porumb poate fi uşor testat cu ajutorul unor
vase Petri şi hârtie de sugativă.
În cazul în care rata germinaţiei a ajuns sub limita admisibilă, se

recomandă utilizarea ei pentru culturi nepretenţioase cum ar fi cele de
masă verde (în Banat cunoscut sub denumirea de “ciolomadă”).

În concluzie această ultimă revendicare, pe lângă faptul că nu ţine seama de
realitatea actuală, mai conţine şi indicaţii nefondate ştiinţific sau negândite din punct
de vedere economic.
Culmea este că astfel de indicaţii vin din partea unor profesori universitari,
majoritatea lor fiind specialişti în fitotehnie. Nu îmi vine să cred că aceste persoane
au citit aceste materiale înainte de a fi date publicităţii. Se pare că s-au lăsat în grija

88