Page 225 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 225

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)










                              Căi de comunicație






























                                  Podul feroviar, în timpul probelor
              Eruditul    veneţian  Francesco  Griselini,  devenit  bănăţean  pentru  o  perioadă
        de vreme, scria : „E adevărat că şi în vremuri mai vechi pământul din apropierea
                      1
        Mureşului  şi  cel  de-a  lungul  Tisei,  de  la  Seghedin  şi  până  dincolo  de  Titel,  era
        mlăştinos. Aceste  mlaştini  nu  se  întindeau  însă  atât  de  mult,  precum  fură  găsite
        în anul 1717. Mlaştina de la Aranca ajunsese, peste Kiskanizsa, până la Mokrin...
        Mlaştinile pontice, atât de renumite în vechea şi noua Romă, nu pot fi comparate
        deloc cu cele din Banat. Permanentele schimbări atmosferice cărora le este expusă
        ţara, datorită poziţiei ei naturale, precum şi emanaţiile molipsitoare care se ridicau
        din atâtea ape împuţite şi pline de putregaiuri au făcut din Banat cel mai trist loc de
        şedere“.
              Iată și opinia altui călător  prin zonă: „În fine, la 26 decembrie 1781, pe o
                                     2
        vreme  foarte  rea,  am  părăsit  Timișoara. Am  ajuns  fără  mare  dificultate  până  la
        Sânnicolau Mare (Gross S. Mücklosh). Aici, cea mai mare parte a zonei până la

              1  Francesco Griselini - „Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei“, Editura Facla,
        Timișoara,1984.
              2   Johann Kaspar Steube – „Nouă ani în Banat (1772-1781)“, Editura de Vest, Timișoara, 2003.
                                                                               223
   220   221   222   223   224   225   226   227   228   229   230