Page 227 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

Râul Mureș izvorăşte din munții Hăşmaşul Mare, străbate Depresiunea
Gurghiului și defileul Toplița-Deda, traversează Transilvania separând Podișul
Târnavelor de Câmpia Transilvaniei, străbate culoarul Alba Iulia-Turda, iar în Carpații

Unul din tronsoanele fostului pod feroviar de peste Mureș, remontat la Szolnok, peste râul Zagyva.

Occidentali separă Munții Apuseni de Munții Poiana Ruscă. Străbate apoi Dealurile de
Vest, Câmpia de Vest, trecând prin municipiul Arad, iar la Cenad părăsește România
și intră în Ungaria, unde se varsă în râul Tisa. Are o lungime de 756,2 km. În vremuri
îndepărtate, era o cale navigabilă importantă, pe care se transportau din centrul
Transilvaniei spre Occident diverse mărfuri: lemnul, sarea, piatra de construcție și
pavaj etc., fiind a doua cale comercială de-a lungul văii Mureşului, situație intens
exploatată inclusiv de trupele romane. Vămuirea produselor, îndeosebi a sării, a fost
o importantă sursă de venit pentru Cenad încă din antichitate. La ora actuală, apele
Mureșului nu mai sunt folosite pentru navigație și aici ne referim exclusiv la zona
Cenadului.
Mureșul este şi apă de frontieră pe o lungime de 22,5 km, între km Fluvial 0
1
şi km Fluvial 22+500, respectiv între bornele de frontieră de pe teritoriul romănesc,
de la borna A60/PP1 şi borna PP100 (Nădlac). Traseul liniei de frontieră, trece pe
mijlocul șenalului navigabil şi este marcat prin semne de frontieră în bornaj dublu
(fiecare stat cu sistemul său de bornaj ca număr de borne).
În dreptul staţiei de pompare, la borna PP55, se găsea cândva un port, cu locuri
de acostare pentru descărcarea şi încărcarea mărfurilor.

1 „Monografia orașului Sânnicolau Mare“, 2007.
225