Page 231 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 231

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)


        Ministerul Comunicațiilor, la București, cu privire la redeschiderea liniei de cale
        ferată Timișoara-Cenad-Apátfalva.
              În  documentul  respectiv,  se  sublinia  importanța  pentru  viața  economică  a
        Banatului și pentru economia națională, în general, a unei asemenea rute feroviare
        între România și Ungaria.
              Cităm din scrisoare: „Avem o linie existentă de căi ferate care foarte ușor și
        fără mari cheltuieli ne-ar putea servi ca legătură cu Ungaria – anume este vorba
        de linia Timișoara-Cenad-Apátfalva. Această linie ar asigura exportului nostru de
        marfă foarte însemnate avantaje, în primul rând exportului de cereale, vite și lemne.
        În ce privește partea tehnică constatăm că linia e intactă – lipsind în total numai
        douăzeci metri șinuri și deci n-ar fi nevoie nici de cheltuieli mari și nici de timp
        prea lung pentru a putea preda traficului această linie. Pentru debușeul Seghedin și
        împrejur, deschiderea acestei linii însemnează o micșorare a distanței pe teritoriul
        ungar de peste 100 kilometri, deci s-ar putea echilibra urcarea tarifului nostru prin
        această  scurtare  de  drum.  Aceasta  ar  avea  în  special  efect  asupra  însemnatului
        export de lemne în Ungaria care va începe în curând.
              Suntem convinși că nici autoritățile de c.f. ungare n-ar fi în contra deschiderii
        acestei linii ferate, din contră, ar fi pentru deschiderea ei.“
              În ziarul „Vestul“ , în anii 30, se scria despre deschiderea „circulaţiei pe linia
                             1
        ferată Timişoara – Sânnicolau – Cenad – Apádfalva – Seghedin“ şi ce ar însemna
        aceasta pentru „comerţul, agricultura şi viticultura bănăţeană“:

              „De ce nu se deschide circulaţia pe linia ferată Timişoara-Cenad-Seghedin?
              Înainte  cu  doi  ani,  pe  când  dl  Vidrighin  era  director  general  la  C.  F.  R.,
        Camera  de  comerţ  şi  Camera  de  agricultură  din  Timişoara  au  pornit  o  acţiune
        intensă  pentru  deschiderea  circulaţiei  pe  linia  ferată  Timişoara  –  Sânnicolau
        – Cenad – Apádfalva – Seghedin. Numai azi în criza cea mare, când transportul
        pe  C.F.R.  este  mai  scump  decât  preţul  mărfii  transportate,  ne  dăm  seama  ce
        înseamnă  această  linie  pentru  comerţul,  agricultura  şi  viticultura  bănăţeană.
        Deschiderea acestei linii însemnează pentru locuitorii din Torontal o prescurtare a
        căii de transport spre occident cu 200 km în spaţiu şi cel puţin 24 ore în timp. Marfa
        nu mai trebuie trimisă prin Timişoara – Arad – Curtici spre occident, ci pe linia
        directă. Pentru restul Banatului, însemnează deasemeni o prescurtare de 100 – 120
        km. Ca să înţelegem aceasta mai bine, n’avem decât să socotim cât face diferenţa la
        transport pentru o marfă care vine vândută la Viena sau Praga şi diferenţa de preţ
        pe care o pierde producătorul din cauza înconjurului mare ce se face la transport.
        Dl  Vidrighin,  profund  cunoscător  al  problemelor  economice  dela  noi,  a
        îmbrăţişat  cu  toată  căldura  acţiunea  începută  de  factorii  competenţi,
        şi  după  obţinerea  învoirii  marelui  Stat  major,  a  dispus  închiderea  liniei .
                                                                                 2
        S’au  şi  început  lucrările  de  reparare  a  liniei  ce  duce  din  gara  Cenad


              1  „Vestul“, 17 ianuarie 1932, anul III, nr. 432.
              2  A se înțelege „deschiderea liniei“, autorul referindu-se, de fapt, la interconectarea dintre sectorul românesc
        și cel maghiar al liniei ferate.
                                                                               229
   226   227   228   229   230   231   232   233   234   235   236