Page 233 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

De către autoritățile române competente constatându-se că în loc de 3-4
bărci, cât ar fi fost necesare pentru trecerea zilnică a locuitorilor unguri la muncile
agricole, aceștia au masat un număr mai mare de bărci decât se simțea nevoie și
care în orice moment puteau servi la construirea unui pod, amenințând siguranța
Statului (s.n.), Marele Stat Major Secția II, prin ordinul nr. 212436/940 și Ministerul
de Interne cu ordinul nr. 14353/940 către Chestura Municipiului Timișoara, a dispus
oprirea trecerilor cu bărcile, dispunând ca aceste treceri la muncile agricole să se
facă prin punctul Cenad-Kiszombor, socotit de autoritățile superioare de mai sus ca
un punct foarte prielnic pentru asemenea treceri.“
Biroul vamal Cenad va trimite la Circumscripția a IV-a Vamală Timișoara,
pe 27 noiembrie 1940, o informare cu privire la situația creată în urma distrugerii
podului rutier:
„De la data primirii acestui ordin (privind sistarea trecerilor la muncile
agricole cu bărcile, n.n.), adică de la 27 septembrie 1940, trecerile la munca câmpului
cu barca peste Mureș ce se efectuau prin sucursala vamală Podul Mureș s-au sistat,
deoarece poliția de frontieră, în baza ordinului de mai sus, n-a mai permis astfel de
treceri; fapt raportat d-voastră telefonic la acea dată, raport la care mi-ați răspuns
că dacă dispozițiunea Marelui Stat Major așa este, n-am ce face.
Prin punctul pichetul Sămânța (Cenad-Kiszombor) treceri la munca câmpului
nu s-au mai efectuat, pentru că ungurii n-au admis și nici nu admit trecerile prin
acest punct, iar în afară de aceasta, nici locuitorii interesați din zona de frontieră,
cu proprietăți limitrofe, nu pot parcurge zilnic circa 80 km dus-întors, stăruind a li se
admite trecerea peste Mureș cu bărcile, ca și în trecut.
În consecință, având în vedere distanțele colosale ce au de parcurs zilnic,
și aceasta numai o dată pe zi, funcționarul vamal care va fi determinat să ia masa
de prânz în punct va avea de parcurs de la Cenad la Sămânța circa 28 km, iar cei
interesați circa 80 km.
Având în vedere lipsa localului necesar pentru vamă și poliție.
Având în vedere lipsa mijloacelor de transport și chiar de ar exista sunt foarte
costisitoare.
Având în vedere că trecerile peste Mureș în punctul Podul Mureș cu 1-2 bărci
nu prezintă nici cel mai mic pericol din niciun punct de vedere pentru: siguranța
statului, apărarea națională etc., căci în acest punct există vamă, poliție și grăniceri
și deci supravegherea și controlul trecătorilor se poate face în condițiuni optime,
sunt de părere a se face demersurile necesare pentru a se permite trecerea și pe
mai departe cu bărcile, adică până la repararea podului, rămânând ca prin punctul
pichetul Sămânța să se facă numai trecerile cu automobilele.“
Ordinul Chesturii Poliției Municipiului Timișoara, care se referea la inter-
zicerea trecerii cu bărcile, invoca o cerere a Ministerului Apărării Naționale, care
„... a ordonat măsuri de a se opri trecerile cu bărcile prin punctul PODUL MUREȘ,
dispunând ca aceste treceri să se permită prin punctul Cenad-Kiszombor, unde
proprietarii limitrofi pot să transporte în foarte bune condițiuni, cu carele, recolta de
pe terenurile ce au în proprietate în zona de frontieră.“ Desigur, pe hartă, distanțele
par nesemnificative. Dar nu și pe teren, unde, având în vedere că pe vremurile acelea

231