Page 58 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

Dușan Baiski

continuare acasă, deși au spus că vor merge cu toții pe front. Mai mult, cei plecați
solicită prin scrisori să li se trimită alimente, că sunt tratați foarte prost din punct de
vedere alimentar, iar ofițerii germani îi tratează rău, deși erau voluntari.
Printr-un ordin de informațiuni secret, emis pe 21 octombrie 1943, se cere
verificarea a trei probleme: dacă familiile șvabilor înrolați voluntar în armata germană
primesc de la aceștia corespondență ce nu trece prin oficiile poștale românești;
corespondența poartă ștampila S.S. și este transporată de G.E.G. din Timișoara cu
niște mașini de culoare cenușie; aceleași mașini aprovizionează șvabii cu arme,
muniție și instrucțiuni pentru evenimentele viitoare din România. Jandarmii locali
confirmă existența corespondenței care nu trece prin oficiile poștale românești, dar
aceasta este adusă la Cenad prin curieri ai G.E.G. Timișoara. Mai precizează că au
raportat de mai multe ori la rând că organizația locală ar fi aprovizionată cu arme,
însă nu s-a luat nicio măsură de percheziție a sediului acesteia.
Pe 22 octombrie, Postul de Jandarmi Cenad primește ordinul ca, în colaborare
cu autoritățile comunale, să încheie acte de pierdere a cetățeniei pentru toți cetățenii
români de origine etnică germană care au părăsit țara clandestin după 12 mai 1943.
În lista întocmită ca răspuns, vor figura 16 șvabi din Cenad.
Cu mici modificări de fond față de 1942, Postul va raporta concluziile pe 1943
cu privire la activitatea etnicilor șvabi de pe raza
sa de activitate. În condițiile date, „...problema
șvăbească a luat un mare avânt în toate domeniile
politice, economice, culturale, sociale etc., care
însă până în prezent nu am avut niciun eveniment
mai important întâmplat în raza postului și se
caută a se dezvolta totul în liniște.“ Atitudinea față
de biserică și preotul romano-catolic din localitate
s-a îmbunătățit. „S-a mai constatat că foarte mulți
dintre șvabi, pentru a se sustrage de a nu merge
la concentrare s-au făcut tot felul de mobilizări
pentru lucru ca: conducători de tractoare,
proprietari a 50 hect. pământ, cultivatori de sfeclă
de zahăr, cultivatori de zarzavaturi, cultivatori de
tutun etc., tot pentru a nu merge la concentrare și
de a se feri de război.“ Continuă însă ura față de
români.
O notă transmisă pe 25 ianuarie către Secție
spune că șvabii din Cenad trebuie să plătească
Una dintre ușile bisericii romano-cato- organizației câte 20 de lei lunar de fiecare jugăr
lice, după război de pământ, sumă minimă acceptată. Din banii
colectați, organizația șvăbească plătește ajutoare,
salarii la propriii funcționari etc. Totodată, într-o altă notă, din aceeași zi, se va raporta
că doi membri desemnați de organizație au plecat în direcția Brașov, la un curs de
10-15 zile pentru pregătirea în domeniul apărării pasive în caz de bombardament cu
gaze sau bombe incendiare.

56