Page 56 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

Dușan Baiski

agricultori. Raportul a mai fost însoțit și cu o listă cuprinzând numele a 12 șvabi
recrutați forțat și cărora le-a fost frică a declara acest lucru. Toți au fost amenințați
că li se va lua averea, li se va da foc la casă și dependințe și vor fi bătuți. Între lista
numerică a recrutaților și aceasta există o diferență de o persoană, pe prima figurând
13 recrutați forțat. Se poate presupune că unul ar fi dat declarație că a fost forțat să se
înroleze în armata germană.
La Cenad vin alte informații care se cer verificate: trupele germane își vor
stabili cartierul general la Timișoara, sub comanda generalului Rohmer, având
caracter de ocupație și, până la plecarea pe front, vor supraveghea recoltarea grâului;
șvabii înrolați se vor instrui în Germania, apoi se vor întoarce pentru a întemeia
Donau Land; șvabii ar justifica fuga lor peste frontieră prin tratamentul rău aplicat de
către autoritățile române pentru că i-au înaintat lui Hitler memoriul privind autonomia
Banatului.
Un raport al Postului de Jandarmi Cenad din 16 iulie 1943 relevă faptul că în
perioada 1 ianuarie 1941-31 decembrie 1943, au fugit din România în Ungaria 37 de
persoane, toți de etnie maghiară. Din România în Iugoslavia au fugit 52 de persoane,
toți de etnie germană. În aceeași perioadă, cinci germani au trecut fraudulos granița
din Iugoslavia în România.
De la același post, pleacă un alt raport, din 23 iulie 1943, cu situația indivizilor
din Cenad care au trecut fraudulos frontiera în Ungaria, de la cedarea Ardealului
(septembrie 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena) și până la 23 iulie 1943: până
la 18 ani (șase bărbați și patru femei, toți de etnie maghiară); între 18 și 35 de ani (un
român, o româncă, un sârb, 49 de unguri și 11 unguroaice); de la 35 de ani în sus (10
unguri și șase unguroaice).
În iulie 1943, fug din Cenad un român și un ungur, ambii dezertori. În septembrie
mai trece un ungur. În octombrie se vor semnala două cazuri, iar în decembrie doar
unul. În aprilie, mai, iunie, august și noiembrie nu s-a semnalat niciun caz. Motivul
pentru care trecerile frauduloase s-au redus simțitor în cazul germanilor din Cenad
este explicat în „Concluziuni asupra activității problemei trecerilor frauduloase de
pe anul 1943“, raport al șefului Postului de Jandarmi Cenad: „În schimb, populația
germană s-a oprit de a mai fugi clandestin din țară prin faptul că mulți germani
s-au dus cu forme legale ca voluntari în armata germană în cursul lunii iulie 1943,
însă și acei care nu au avut formele în regulă s-au dus cu transporturile celor care
au plecat în regulă și deci în rândurile populației germane nu se observă a mai
trece clandestin în Iugoslavia.“ De reținut și măsurile invocate pentru zădărnicirea
trecerilor, în contextul în care la Cenad mai activau efective de poliție de frontieră
și de grăniceri: „A se mări efectivul postului cu subofițeri și jandarmi necesari
pentru a se putea trimite în continu și în permanență câte o patrulă sau două pe
linia de frontieră ziua și noaptea pentru a face pânde în locurile prielnice trecerilor
frauduloase, control și în gară la sosirea trenului, precum și pe căile de comunicații
înspre Sânnicolau Mare și Tomnatic, pentru că mulți vin cu trenul până în Tomnatic
sau Sânnicolau Mare, de unde apoi pe picioare, conduși de alți locuitori de prin
aceste comune, vin pe jos până ce îi trece frontiera în schimbul unor sume de bani,
a se lua contact cât mai strâns cu pichetele de grăniceri, pentru a se putea prinde

54