Page 59 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

Pe de altă parte, se spune că G.E.G. va lua măsuri împotriva acelora dintre șvabi
care îi sunt contrari și care nu acceptă să mai plătească taxele către organizațiile locale.
Același G.E.G. ar fi început să țină conferințe în
satele cu populație germană din județul Timiș-
Torontal, o asemenea manifestare având loc și la
Cenad, la 2 februarie 1944, fiind susținută de către
un reprezentant al G.E.G. Timișoara și un căpitan
din armata germană pe nume Heinz Hacher, care
le-au solicitat cenăzenilor să fie uniți și să lupte
pentru Germania, căpitanul chiar spunând că se
bucură că a luptat alături de soldați din România
care sunt în armata germană, drept pentru care le
cere șvabilor să nu se dea înapoi de la serviciile
ce li se cer și să nu asculte vorbele persoanelor
potrivnice Germaniei.
Într-un raport datat 8 iunie 1944, se scrie
că la Cenad șvabii nu au trecut încă la vreun
recensământ pentru recrutarea celor cu etatea de
până la 45 de ani, dar se vorbește că respectiva
acțiune se va face așa cum s-a procedat și în
Banatul iugoslav. Încă nu s-a primit de la G.E.G.
nicio dispoziție în acest sens „și se crede că nici Biserica romano-catolică,
nu se va face, prin faptul că se cunoaște starea afectată de război
de spirit a populației și se știe precis că nu se va
prezenta nimeni la recrutare.“ De asemenea, printre șvabi se vorbește că au mai
fost o dată păcăliți de G.E.G. „Nu s-a observat că unii șvabi să-și caute refugii
de a fi concentrați în armata română, pentru a nu fi luați în armata germană. [...]
4/ Șvabii cărora le-au murit fiii plecați voluntar în armata germană îi plâng pe
cei morți și blastămă pe cei care au început războiul și că poate nu mureau și era
mai bine dacă nu-i trimitea în armata germană.“
Nu mai puțin de șase ordine de informațiuni vin și la Cenad în prima decadă
a lunii iunie 1944, prin care li se cere jandarmilor să verifice următoarele: șvabii
au primit dispoziții din partea organizațiilor lor ca fiecare să ia acasă un copil
de la oraș și să-l îngrijească; soldații români întorși de pe front îi vorbesc de rău
pe ostașii germani alături de care au luptat și spun că românii și germanii nu se
vor împăca niciodată; Germania caută să desființeze frontiera dintre România și
Ungaria pentru ca Ardealul să intre sub administrație germană, pentru ca germanii
să ducă hrană pentru ungurii înfometați; șvabii din mediul rural vorbesc cum că
Andreas Schmidt, conducătorul G.E.G. din România, ar fi cerut Reich-ului să
recunoască autonomia Banatului românesc, aceasta ca răsplată pentru sacrificiile
șvabilor înrolați voluntar în armata germană; populația germană a început să-și
vândă animalele, circulând zvonul că Banatul va fi ocupat de nemți și li se va
rechiziționa totul; organizațiile șvăbești locale au primit ordinul de înarmare a
membrilor lor, pentru a face față oricărui atac.

57