Page 63 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

Jandarmii din Cenad vor mai constata în urma cercetărilor și verificărilor pe
teren că șvabilor bătrâni și neputincioși, doi bărbați și două femei, în vârstă de peste
70 de ani, li s-au vândut averile și ei au fost internați într-un azil de bătrâni înființat la
Sânnicolau Mare, banii obținuți din vânzarea bunurilor fiind virați în contul azilului
în cauză.

Un grup de cenăzeni deportaţi în U.R.S.S., în 1945 (în total din România 69.332 de persoane). În faţă, al
treilea din stânga, este directorul şcolii din Cenad, Swobodnik Nikolaus. În spate, al patrulea din stânga
este fiul său Friedrich (15 ani), care a fost deportat în locul fratelui său Otto, acela fiind prea mic de statură.
Friedrich a murit după câteva luni, de dezinterie.

Legiunea de Jandarmi Timiș-Torontal va trimite în teritoriu noi ordine de
informațiuni, prin care cere a se verifica dacă: organizațiile germane locale au
primit noile ordine de bătaie de la G.E.G., prin care formațiunile de gen (redăm
exact grafia): Fangen, Gerichten, Sturbatalioner, Compania Auto etc., care să fie
alcătuite din oameni de încredere, comandate de ofițeri din armata germană; în județ
există cantonate trupe germane, înzestrate cu un bogat stoc de armament și muniție,
pregătite ca în cazul unor schimbări politice să ocupe România.
Pe 13 august, Cenadul raportează că „Nu s-a primit până în prezent de către
șvabii din comună, de la organizația locală, niciun ordin sau instrucțiuni ca în caz de
retragere a armatei germane să se retragă și ei în Polonia, în vreo regiune stabilită
de Germania și că, chiar dacă ar primi asemenea ordine, ei nu se vor duce în alte
părți...“
La 26 august 1944, Postul de Jandarmi Cenad, va trimite o notă informativă și
un tabel cu nouă conducători șvabi și maghiari „care sunt capabili de a comite acte

61