Page 73 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

Pe 19 iulie 1946, jandarmii cenăzeni vor trimite la Timișoara situația cu „toți
germanii care au sfeclă de zahăr...“ Tabelul nominal cuprinde „... cetățenii români
de origine germană din raza postului jand. Cenadul Mare, care au cerut scutire
pentru cultivarea de sfeclă pe anul 1946...“, care cuprinde 56 de poziții cu: numele
și prenumele capului de familie, vârsta, profesiunea, numărul membrilor de familie,
suprafața de teren cultivată cu sfeclă de zahăr, dacă a fost sau nu înscris în G.E.G.,
dacă a fost plecat în Germania, dacă a fost dat în judecată, domiciliul actual.
Același dosar al Legiunii de Jandarmi Timiș-Torontal conține pe fila imediat
următoare un alt tabel, de data aceasta cu „...foștii conducători ai organizației
hitleriste“, organizația respectivă fiind Grupul Etnic German. Coloanele tabelului
conțin numele și prenumele persoanelor în cauză, funcția pe care au îndeplinit-o,
domiciliul actual, situația materială, dacă averea a fost confirmată sau nu. Primul este
Volk Johann, plecat cu trupele germane, fost șef al G.E.G. Ceilalți cinci sunt: Wolf
Peter, Kurt Joseph, Jung Johann, Wirosaf Joseph și Loh Joseph, toți cu domiciliul
în... U.R.S.S. Toți șase sunt expropiați.
O nouă listă, cu „... toți germanii cari au fost prinși și înaintați Legiunei Jand.
Timiș-Torontal în cursul lunei Decembrie 1946“: Frank Anton, Forner Nikolaus,
Huller Peter, Hinckel Pauline, Jung Johann, Stras Andra.
Următorul tabel conține situația numerică a fostei organizații fasciste, G.E.G.,
din Cenadul Vechi, din care au făcut parte patru conducători și 2.000 de membri.
Toată arhiva organizației a fost arsă.
Pe 27 septembrie 1946, plutonierul major Alexandru Ardeleanu, noul șef
al Postului de Jandarmi Cenad, s-a deplasat la domiciliul lui Johann Glohr, fugit
de la locul de muncă obligatoriu, unde a constatat că numitul „a trecut fraudulos
frontiera în Germania, cu scopul de a se sustrage de la munca obligatorie.“ Nu a
fost găsită acasă nici Magdalena Pauli, „fiind plecată în loc necunoscut“. La fel și
Anton Dornbach.
Inspectoratul Regional de Poliție se va ocupa, printre altele, de repartizarea
la muncă obligatorie în diverse localități a cetățenilor români de etnie germană. Dat
fiind faptul că mai mulți șvabi cenăzeni nu s-au prezentat la muncă obligatorie la
grădina de zarzavat a C.F.R.-ului din comuna Răuți, jandarmii cenăzeni primesc
sarcina de a-i prinde și preda Postului de Jandarmi Otelec.
Teodor Anuichi, primarul Cenadului, a refuzat categoric a aproba o „horă
țărănească“ (kirchweih) la Cenad, care trebuia să se desfășoare pe 29 septembrie
1946 (pe 24 fiind, de fapt, hramul bisericii romano-catolice din localitate). Ca
atare, „starea de spirit a populației germane pe această temă a fost foarte agitată,
comentând că aceasta nu este democrație.“
Un nou tabel „de toți conducătorii G.E.C. din comuna Cenadul Mare și
Cenadul Vechi“: Lokh Johann, Schmidt Adam, Wolk Nikolaus, Aubermann Emerick
și Wirosaf Anton, toți internați în lagărul de la Târgu Jiu.
Dintr-un tabel cuprinzând nouă persoane care au fost înrolate în armata
germană (S.S.) și s-au înapoiat la Cenad, câțiva erau invalizi: Zimmer Johann (32 de
ani, agricultor, lipsă picior drept), Böhmer Peter (22 de ani, agricultor, tuberculoză
osoasă, piciorul drept afectat, scutit medical), Pinell Matthäus (21 de ani, zidar, lipsă
piciorul drept). Trei au fost trimiși la Timișoara, la Legiunea de Jandarmi Timiș-

71