Page 13 - Morisena10

Revistă de cultură istorică

Sovrom-Utilaj Petrolifer (S.R.U.P.), cuprinzând sectorul 9 Ibidem, partea I, Reşiţa, 1999, p. 33.
de construcţii de maşini de pe malul stâng. Deşi după 10 Serafin Mărgan, Două secole de metalurgie pe
desfiinţarea Sovromurilor, vechiul complex industrial a fost Valea Bistrei, Reşiţa, 1996, p. 31.
temporar refăcut (1 octombrie 1954 – 1 aprilie 1962) sub 11 Georg Hromadka, op. cit., p. 121.
numele de „Combinatul Metalurgic Reşiţa”, în curând el 12 Dan Gh. Perianu, Istoria uzinelor din Reşiţa 1771-
va fi din nou divizat, până astăzi, în Combinatul Siderurgic 1996, Reşiţa, 1996, p. 100-101.
şi Uzina Constructoare de Maşini, care şi-au continuat 13 Ibidem, p. 101.
existenţa în mod separat şi independent unul de celălalt. 14 Nicoleta Franck, O înfrângere în victorie 1944-
Din 1952, atelierele de la Bocşa au devenit şi ele unitate 1947, Bucureşti, 1992, p. 198.
economică independentă, preluând peste câţiva ani de la 15 Caraş-Severin. Monografie, p. 89.
Reşiţa fabricaţia de poduri şi de construcţii metalice. 16 Ibidem.
În urma generalizării planificării economice şi a 17 Ibidem, p. 90.
metodelor dictatoriale aplicate, producţia uzinelor reşiţene a 18 Eusebiu Narai, op. cit., partea a II-a, mss., f. 137-
cunoscut o creştere bruscă, ea ajungând în 1950 la Sovrom- 139.
Utilaj Petrolifer cu 58,5%, iar la Sovrommetal cu 7,1% mai 19 Dan Gh. Perianu, op. cit., p. 102-103.
mare decât în 1938. (51) Directorii sovietici din perioada 20 Ibidem, p. 103-104.
Sovromurilor au fost: Nikolai Aleksandrovici Olhov, Iakov 21 Ibidem, p. 104.
Petrovici Simonenko, Vasili Ivanovici Nikanorov, Ivan 22 Ibidem, p. 104-105.
Ivanovici Reuk, Aleksei Nikolaievici Cerneţov şi Aleksandr 23 200 ani de construcţii de maşini la Reşiţa, vol. I,
Ivancenko. Dacă în perioada U.D.R.-ului, organizarea Reşiţa, 1971, p. 118.
acestei Societăţi respecta un mare grad de autonomie a 24 Ibidem.
fiecărei subunităţi componente (denumite frecvent, chiar şi 25 Eusebiu Narai, op. cit., partea a II-a, mss., f. 122.
în vorbirea curentă, drept „fabrici”), după 1949 s-a preluat 26 Ibidem, f. 139-140.
o nouă concepţie organizatorică, de provenienţă sovietică, 27 Ibidem, f. 141.
lăsându-se secţiilor exclusiv funcţia de execuţie, iar 28 Ibidem, f. 127.
compartimentele de proiectare şi funcţionale specializate, 29 Ibidem.
nou înfiinţate, având sfere de atribuţii extinse la nivelul 30 Ibidem.
întregii uzine (serviciul personal şi formare cadre, serviciul 31 Ibidem, f. 217.
muncă şi salarii, serviciul planificare etc.). 32 Ibidem, f. 128.
Până în 1954, uzinele reşiţene nu au cunoscut niciun 33 Ibidem, f. 129.
fel de dezvoltare spaţială. Abia în perioada ulterioară aceasta 34 După Dan Gh. Perianu, op. cit., p. 101-102.
a fost realizată, pe noi amplasamente, întrucât zona situată 35 Caraş-Severin. Monografie, p. 90.
pe vechea vatră a oraşului, strâns încadrată de dealurile 36 Dan Gh. Perianu, op. cit., p. 107-108.
înconjurătoare, nu permitea acest lucru. Una dintre puţinele 37 Georg Hromadka, op. cit., p. 122.
realizări ale anilor 1949-1952 a reprezentat-o construirea 38 Dan Gh. Perianu, op. cit., p. 105.
noii clădiri a Şcolii profesionale, care la acea dată era cea 39 Ibidem.
mai mare din ţară. Ea s-a realizat prin susţinerea acordată 40 Ibidem, p. 107.
de către Carol Loncear, fost muncitor sudor la fabrica de 41 Caraş-Severin.Monografie, p. 91.
poduri, care a devenit apoi primul director al uzinei de după 42 Dan Gh. Perianu, op. cit., p. 108.
naţionalizare şi, ulterior, ministru al industriei grele. 43 Magazin istoric, Bucureşti, nr. 12/1998, p. 65;
referitor la acest proces, a se vedea mai pe larg: Şerban
Note: Rădulescu-Zoner, Primul mare proces politic după lăsarea
„cortinei de fier” (I. Bujoiu, Max Auschnitt, Gh. Manu, Alex.
1 Crimele lui Stalin. Raportul secret al lui Hruşciov la Balş ş.a.). Studiu de caz, în Analele Sighet 6. Anul 1948 –
Congresul al XX-lea al P.C.U.S., Bucureşti, 1998, p. 44. instituţionalizarea comunismului, Bucureşti, 1998, p. 370-
2 Richard Pipes, Scurtă istorie a revoluţiei ruse, 404.
Bucureşti, 1998, p. 210; George Leggett, C.E.K.A.: poliţia 44 Magazin istoric, nr. 7/2002, p. 82.
politică a lui Lenin, Bucureşti, 2000, p. 139. 45 Cezar Zugravu, Mărturii ale suferinţei, Iaşi, 1996,
3 Ibidem, p. 144; Richard Pipes, op. cit., p. 210. p. 27.
4 Georg Hromadka, Scurtă cronică a Banatului 46 Georg Hromadka, op. cit., p. 122.
montan, 1995, p. 119. 47 Mircea Rusnac, Un proces stalinist implicând
5 Caraş-Severin. Monografie, Bucureşti, 1981, p. 89. „agenţi imperialişti”, evrei şi social-democraţi reşiţeni (1950),
6 Eusebiu Narai, Evoluţia situaţiei economico-sociale în Banatica, Reşiţa, nr. 15/II, 2000, passim.
în judeţul Caraş (august 1944 – decembrie 1947), partea a 48 Eusebiu Narai, op. cit., partea a II-a, mss., f. 216.
II-a, mss., f. 116. 49 Ibidem, f. 216-217.
7 Ibidem, f. 117. 50 Georg Hromadka, op. cit., p. 10.
8 Ibidem, f. 118. 51 Caraş-Severin. Monografie, p. 92.

Pag. 11