Page 18 - Morisena10
P. 18

MORISENA, anul III, nr. 2 (10)/2018



        Traian Farin şi-a cumpărat mobilă, două paturi, masă, sca-  rităţilor comuniste, „duşmanul de clasă”: „Minciunile chi-
        une, un aparat de radio Philips, un patefon , un costum de  aburilor, care spun că dacă intri în gospodăria colectivă, îţi
                                             28
        haine, un palton, două lenjerii de pat, iar înainte de Anul  va lua statul totul, că nu o să ţi se lase nici vacă, nici grădi-
        Nou şi-a mai achiziţionat un porc de 112 kg. Articolul de  nă etc., s-au spulberat şi de astă dată. Câştigurile obţinute
                                                                                                            30
        presă care înfăţişează realizările materiale ale colectivis-  de membrii gospodăriei colective vorbesc de la sine” .
        tului Traian Farin are şi o morală, exprimată sugestiv prin   Un alt articol de presă, intitulat, „Nunta colectivistu-
        cuvintele: „Cine intră în colectiv…, o duce tot mai bine”.  lui Riza Şirlea  din Variaş”, conţine principalele teme ale
                                                                          31
                                                              propagandei comuniste a vremii: beneficiile materiale ale
                                                              înscrierii în gospodăria agricolă colectivă, critica chiaburi-
                                                              lor, atacurile la adresa regimului lui Tito. Căsătoria colecti-
                                                              vistului Riza Şirlea, cu muncitoarea agricolă fruntaşă, Beca
                                                              Grozea, de la Gospodăria Agricolă de Stat, este prezentată
                                                              ca o expresie a bunăstării ţărănimii colectiviste, o petrecere
                                                              îmbelşugată pe care în perioada monarhiei şi-ar fi permis-o
                                                              doar „capitaliştii, boierii şi chiaburii”. Autorul articolului de
                                                              presă ţine să sublinieze că nunta cuprindea o sumedenie de
                                                              invitaţi, fapt menit să demonstreze solidaritatea oamenilor
                                                              muncii acelor vremi, opusă individualismului burghez. Pe
                                                              lângă rubedenii şi familia naşului, Cristea Rabota, la nuntă
                                                              au fost prezenţi ţărani colectivişti cu o largă reprezentare
                                                              naţională: români, sârbi, unguri, germani, în frunte cu pre-
                                                              şedintele gospodăriei colective, Svetozar Domocoş şi briga-
                                                              dierul Stavre Ţica. Nunta este o ocazie pentru socrul mare,
                                                              Dumitru Şirlea, să-l impresioneze pe un cunoscut al fami-
                                                              liei, Dionisie Cenca, băştinaş dintr-un sat vecin, arătându-i
           Casa din Bărăgan a unei familii deportate din Variaş.  podul casei încărcat cu roade bogate, rezultat al celor 357
                                                              de zile-muncă, prestate în gospodăria colectivă. Dar această
              Un alt varieşean, Dragomir Stepanov, zis Draga, a in-  cantitate de cereale, din podul casei sale, este mică, după
        trat în Gospodăria Agricolă Colectivă la 68 de ani. El şi soţia   cum afirmă bătrânul Şirlea, pentru că, un alt consătean, Mi-
                                                              hai Liptac, are de două ori pe-atât, în urma celor 794 de zi-
        sa Ivanca, au adus în colectiv 13 lanţe  de pământ, doi cai,   le-muncă, de-aici rezultând concluzia firească: „Colectivu-i
                                         29
        maşină de semănat grâu, plug şi alte unelte. Statutul gospo-  limanul nostru”. În aceste momente sărbătoreşti, în spiritul
        dăriei agricole colective prevedea că la dispoziţia fiecărui   propagandei vremii, nu este uitat Tito, conducătorul ţării ve-
        ţăran colectivist rămânea pentru folosinţă personală câte o   cine, Iugoslavia. Milivoi Erdelean, însurat cu o soră a mire-
        parcelă de pământ, drept grădină, pe o întindere de 2500 m²,   sei, impresionat de cele văzute, ţine să afirme: „În coope-
        casă de locuit, o vacă, 2 viţei, o scroafă cu purcei, 10 oi, 15   rativele de producţie ale lui Tito, nici vorbă nu poate fi de
        stupi, un număr nelimitat de păsări de curte şi iepuri de casă.   o asemenea nuntă….Eh, dar şi-o găsi el naşul, călăul Tito.”
        Pentru cele 290 de zile de muncă în gospodăria colectivă,   Accentele de nuvelă ale articolului de presă, devin mai evi-
        efectuate în anul 1950, „moş Draga” a primit 1450 kg de   dente, atunci când face referire la chiaburii satului: Mihai
        grâu, 1595 kg de porumb, 442 kg de cartofi, 300 snopi de   Cirici  şi Jivco Arsin, cărora hărnicia şi bunăstarea fostelor
                                                                   32
        tulei etc. În gospodăria ajutătoare avea o vacă cu lapte, 5 oi,   slugi, îi fac „să le crească ochii în cap cât cepele, de ciudă”.
        3 porci, din care a tăiat 2, cu o greutate totală de 390 kg, iar   Este de-a dreptul hilar, pasajul din articol, în care jurnalistul
        pe al treilea l-a vândut cu 17.000 de lei. În afară de acestea,   înfăţişează starea de spirit a chiaburului Mihai Cirici, legată
        mai avea 50 de găini. Din grădina de pe lângă casă a mai   de nunta colectivistului Şirlea. În cea de-a treia zi a petre-
        recoltat 7 saci de cartofi, 20 kg de fasole, 100 kg de vişine,   cerii, „…când seara îşi pogorî pâclele peste sat, chiaburul
        2 litri de ardei bătut şi alte zarzavaturi. Draga Stepanov nu   Mihai Cirici, cel cu zeci de iugăre de pământ, clocotea de
        se temea de anii bătrâneţii, deoarece ştia că articolul 19 din   ură ca un cazan cu smoală. Nu băga seamă nici la călătoria
        Statutul gospodăriei colective prevedea fonduri de întrajuto-  stolurilor de gâşte sălbatice, nici la vreo altă mişcare a natu-
        rare pentru invalizi, bătrâni, persoane care şi-au pierdut tem-  rii. Îi sfredelea inima cântecul şi veselia din casa colectivis-
        porar capacitatea de muncă, reprezentând 2 % din valoarea   tului Riza Şirlea. Nasul i se învineţi de necaz şi mormăi: «Se
        brută a producţiei.                                   înveselesc fostele mele slugi, la nuntă. Nişte foste slugi, iaca
              Articolul de presă care evidenţia beneficiile colec-  ce nuntă trântesc! Îmi vine să turbez, nu alta.»”
                                                                                                      33
        tivizării agriculturii pentru lumea satelor se încheie cu un
        atac la adresa chiaburilor, care reprezentau, în opinia auto-  30 Luptătorul bănăţean, anul VIII, nr. 1897, sâmbătă, 6
                                                              ianuarie 1951, Timişoara, p. 3.
              28 Aparat pentru reproducerea sunetelor înregistrate pe   31 Făcea parte dintr-o familie de meglenoromâni.
        discuri. Nu funcţiona cu ajutorul curentului electric, ci avea un   32 Avocat şi om politic de naţionalitate sârbă.
        mecanism cu manivelă.                                      33 Luptătorul bănăţean, anul VIII, nr. 1918, miercuri, 31
              29 Un lanţ de pământ reprezintă 5.800 m².       ianuarie 1951, Timişoara, p. 3.

        Pag. 16
   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23