Page 14 - Morisena10

MORISENA, anul III, nr. 2 (10)/2018

Dr. Florin Zamfir Hitler la putere în 1933, aderând la organizaţia prohitleristă
(Variaș) „Frontul Etnic German”, iar bărbaţii înrolându-se voluntar
în trupele Wafen SS, în vara anului 1943 .
2
Populaţia germană a Variaşului era divizată politic
Comuna Variaș în anii înainte de război, în două tabere: grupul radical, organizat
în „Partidul Comunităţii Populare”, aparţinând burgheziei
statornicirii regimului săteşti, şi grupul moderat, organizat în jurul „Partidului
comunist în România Popular”, aparţinând elementelor mai puţin înstărite. Ne-
înţelegerile dintre aceste două grupări, instigate mereu de
şefii lor din umbră, au atins apogeul într-o adevărată bă-
Comuna Variaş nu a fost atinsă de ororile celui de-al tălie de sală, care a avut loc într-o duminică de noiembrie
3
Doilea Război Mondial, dar între 20 septembrie şi 7 octom- a anului 1937 . Divergenţele – cel puţin formal – vor lua
brie 1944, tumultul bătăliei pentru cucerirea Periamului, sfârşit când membrii grupului radicalilor vor uni, la înce-
dată de armata sovietică împotriva celei germane, a tulbu- putul războiului, cele două tabere, incluzându-le în faimo-
4
rat liniştea localităţii. La finalul acestei teribile confruntări, sul „Grup Etnic German” din România . În urma acordului
flăcările care mistuiau comuna învecinată şi înroşeau cerul dintre Hitler şi Antonescu, din anul 1943, 281 de şvabi va-
rieşeni au fost înrolaţi, majoritatea în unităţi SS şi, dintre
spre apus, anunţau, parcă, sfârşitul unei epoci şi vremurile ei, 76 şi-au dat tributul de sânge pentru a îndeplini planuri-
noi, care aveau să vină. Prezenţa Armatei Roşii „elibera- le hegemonice ale Führerului .
5
toare”, a făcut posibilă ascensiunea la putere a comunişti- La 6 ianuarie 1945, Comisia Aliată de Control, di-
lor, care au iniţiat procesul de „sovietizare” a României, al rijată de sovietici, cerea mobilizarea populaţiei germane
edificării unui sistem politic care urma linia comunistă de apte de muncă în vederea deportării. Prin această acţiune,
tip stalinist. Variaşul nu a fost ocolit de prefacerile pe care autorităţile sovietice încălcau dreptul internaţional, imi-
ţara le traversa, parcurgând toate etapele prin care regimul tând practicile naziste dintre anii 1933-1945. Ordinul so-
comunist s-a statornicit pe pământul românesc. vietic de deportare avea în vedere toţi bărbaţii cu vârstele
La 12 septembrie 1944, România încheiase Con- cuprinse între 17 şi 45 de ani şi toate femeile între 18 şi 30
venţia de armistiţiu cu Naţiunile Unite, care la punctul 11 de ani. Erau excluse numai femeile gravide, cele cu copii
prevedea achitarea de către ţara noastră a unei despăgu- sub un an şi persoanele inapte de muncă.
biri de război faţă de Uniunea Sovietică, în valoare de 300 Circa 33.000 şvabi bănăţeni au fost ridicaţi din case-
milioane de dolari, plătibili într-o perioadă de şase ani, în le lor în luna ianuarie a anului 1945. În sate au fost strânşi
mărfuri. Comuna Variaş şi-a adus şi ea contribuţia la acest de jandarmi şi funcţionarii de la primării, duşi la locurile
„tribut” dat ţării învingătoare în război, livrând următoarele: de adunare, apoi urcaţi în trenuri spre a fi trimişi la Ti-
 178 de vaci, cu o greutate de 72 de tone, în va- mişoara. Primele transporturi din Timişoara, spre Uniunea
loare de 40,3 milioane de lei; Sovietică, au început pe 18 ianuarie 1945. Săptămâni în
 1129 de porci, cu o greutate de 115,3 tone, în şir, oamenii au fost urcaţi în vagoane de marfă şi duşi spre
valoare de 139,9 milioane lei; minele de cărbuni şi centrele industriale sovietice. Acolo,
 185 de oi, cu o greutate de 4,5 tone, în valoare deportaţii au avut un program de muncă zilnic de 12 ore,
de 1,6 milioane lei; cu hrană insuficientă şi măsuri de igienă precare. Din 1945
 2019,4 tone de grâu, în valoare de 77,8 milioane şi până în 1949, când ultimii deportaţi au fost eliberaţi,
de lei; circa 15% dintre şi-au găsit sfârşitul.
 807 de tone porumb, în valoare de 33 milioane Primul transport care a plecat din Variaş, spre Uni-
de lei; unea Sovietică, două vagoane cu femei şi patru cu bărbaţi,
 1121 de tone cartofi, în valoare de 57,8 milioane a avut loc în data de 19 ianuarie 1945. Între 20 şi 25 ianu-
de lei. arie 1945, s-au efectuat alte transporturi, în această perioa-
Pe lângă acestea, comuna Variaş a mai furnizat dă fiind deportate din localitate 370 de persoane de etnie
cantităţi însemnate de alte alimente, ca de exemplu: untu- germană, 166 de femei şi 204 bărbaţi . Dintre persoanele
6
ră-slănină (3523 de kg, în valoare de 4,363 milioane lei), deportate, 7 femei şi 34 de bărbaţi, în total 41 de germani
ouă, lapte, zarzavaturi etc .
1
O altă urmare nefastă a războiului a fost deportarea 2 Ibidem, p. 52.
germanilor din România în Uniunea Sovietică. În acest fel, 3 O întrunire politică, în care violenţele verbale au dege-
germanii din ţara noastră trebuiau să „plătească” înfrânge- nerat în confruntări fizice.
rea lui Hitler în războiul mondial. La fel de adevărat este că 4 Ibidem, p. 46-47.
marea majoritate a germanilor din România adoptase cu en- 5 Florin Zamfir, Tragicele evenimente desfăşurate în ves-
tuziasm ideile naţional-socialiste, în special după venirea lui tul judeţului Timiş-Torontal, în toamna anului 1944, în „Oameni,
evenimente, tradiţii din Banatul de câmpie”, vol. IV (volum co-
1 Johann Tittenhofer, Schiţă monografică a comunei Va- ordonat şi îngrijit de prof. dr. Florin Zamfir), Editura Artpress,
riaş (lucrare de diplomă), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Timişoara, 2010, p. 49.
Filologie, 1963, p. 51. 6 Nikolaus Engelmann, Warjasch, 1980, p. 126-136.

Pag. 12