Page 15 - Morisena10

Revistă de cultură istorică

varieşeni, şi-au găsit sfârşitul departe de ţară, majoritatea Legea nr. 187 din 23 martie 1945 reglementa refor-
dintre ei în localităţile Enakievo şi Stalino (cu denumirea ma agrară, având scopul de a reforma radical agricultura şi
7
actuală Doneţk), centre miniere din estul Ucrainei. de a împroprietări ţăranii săraci din România. Prin această
Începutul acţiunii de comunizare a României, a fost reformă s-a încercat, totodată, atragerea unui capital po-
făcut o dată cu instaurarea guvernului condus de dr. Petru litic, atât de necesar Partidului Comunist Român, aflat in
Groza, la 6 martie 1945. În primăvara aceluiaşi an, în co- grava penurie de membri și persoane loiale. Din punct de
muna Variaş iau fiinţă o serie de organizaţii politice locale, vedere economic, reforma iniţiată de guvernul condus de
care au contribuit la implementarea în teritoriu a noului dr. Petru Groza a fost, de fapt, un pas înapoi în calea pro-
sistem politic: o organizaţie a Partidului Comunist Român, gresului, întrucât a distrus marile proprietăţi agricole, sin-
cu 30 de membri, secţii ale Frontului Plugarilor şi Par- gurele în care se mai aplicau tehnologii moderne şi începu-
8
tidului Social-Democrat , Organizaţia Democrată Slavă se deja să pătrundă puternic mecanizarea. Reforma agrară
9
(numită şi „Liga Slavă”), cu aproape 500 de membrii . din 1945 a fost înfăptuită la sate de „Comisii comunale de
10
Primăria localităţii Variaş a fost condusă în această împroprietărire, alese de obştea plugarilor”. La Variaş, în
perioadă de reprezentanţi ai etniei sârbe, deoarece populaţia fruntea acestei comisii a fost ales Ştefan Moisici, care între
germană căzuse în dizgraţia noilor autorităţi statale. Sârbii anii 1945-1948 a condus întreaga acţiune de înfăptuire a
avuseseră, pe parcursul războiului, o atitudine antifascistă. reformei agrare în această comună .
14
Nu puţine au fost cazurile de bărbaţi sârbi care au preferat să Conform legii, erau expropriate: pământurile şi
se ascundă, decât să participe la războiul antisovietic. Unii proprietăţile agrare de orice fel aparţinând cetăţenilor
dintre ei au fugit în Iugoslavia, ocupată de trupele hitle- germani şi cetăţenilor români, persoane fizice sau ju-
riste şi s-au înrolat în unităţi de partizani. Aceştia au fost ridice, de naţionalitate germană, care au colaborat cu
condamnaţi, în absenţă, la ani grei de temniţă sau la muncă
silnică pe viaţă, fiind degradaţi şi confiscându-li-se averea, Germania hitleristă; pământurile şi alte proprietăţi ale
pentru dezertare . Astfel, soldatul Nincov Lazăr, aparţinând criminalilor de război şi ale celor vinovaţi de dezastrul
11
contingentului 1932, din Regimentul 7 Pionieri, a fost con- ţării; pământurile celor care s-au refugiat în ţările cu care
damnat la muncă silnică pe viaţă, cu confiscarea averii, pen- România era în stare de război, ori s-au refugiat în străi-
tru dezertare. Belin Ioan Stanislav, aparţinând contingentu- nătate după data de 23 august 1944; bunurile agricole, de
lui 1943, din Regimentul 93 Infanterie, a fost condamnat la orice fel, ale cetăţenilor români care s-au înscris volun-
4 ani de temniţă grea, degradare şi confiscarea averii, pentru tari pentru a lupta împotriva Naţiunilor Unite. La ultimul
dezertare. Erdelean T. Vitelie, din contingentul 1933, a fost punct se specifica faptul că posesorii unor terenuri mai
15
condamnat la 5 ani de muncă silnică şi confiscarea averii, mari de 50 ha vor fi şi ei expropriaţi . Prin urmare, dintre
pentru dezertare. Ivanovici Uroş a fost condamnat la muncă cei care urmau să fie expropriaţi, în capul listei au fost
silnică pe viaţă, pentru dezertare, iar Belin Dobromir, la 5 aşezaţi etnicii germani, consideraţi nişte paria ai societă-
ani de muncă silnică . Exemplele ar putea continua, ele re- ţii în contextul războiului antinazist.
12
flectând starea de spirit a populaţiei sârbe din Variaş, în acei În aprilie 1945, au fost întocmite la Variaş listele
ani. După război, în contextul victoriei alianţei antihitleriste, cu cei îndreptăţiţi a primi pământ, iar în cursul lunilor
dezertorii sârbi au fost repuşi în drepturi, unii dintre ei spri- iunie şi iulie au fost expropriate 8.236 iugăre (4.776
jinind edificarea comunismului în România. hectare), aparţinând cetăţenilor români de naţionali-
În perioada statornicirii regimului comunist, pri- tate germană, care au fost consideraţi colaboratori ai
marii localităţii au fost următorii: Sava Erdelean (1945), Germaniei hitleriste. Cu acest pământ au fost împro-
Toşa Rosici (1945-1946), Vasa Latinchin (1946), Duşan prietărite aproximativ 510 familii de proletari agricoli
Acimov (1947-1948), Ivan Milovanov (1948-1950), Sava şi ţărani săraci, cu câte 5 hectare (respectiv 8,5 iugăre).
St. Marici (1950-1951) . Odată cu pământul a fost expropriat şi întregul inven-
13
tar agricol, care a fost predat celor împroprietăriţi, în
7 Ibidem, p. 139-140. afara unei categorii de maşini agricole, care intra în
8 Frontul Plugarilor a fost o organizaţie politică de stânga patrimoniul Staţiunii de Maşini Agricole, înfiinţată în
a ţăranilor români, înfiinţată în ianuarie 1933 la Deva, sub con- acea perioadă . De la această staţiune, ţăranii urmau
16
ducerea lui Petru Groza. A contribuit la instaurarea comunismu- să închirieze la „preţuri cinstite” utilajele necesare
lui în România, alături de Partidul Comunist Român. În 1953 s-a unei agriculturi performante. Însă prin această preve-
autodizolvat. dere foştii proprietari de maşini agricole au ajuns în
9 Partidul Social Democrat Român a fost reprezentantul situaţia să închirieze propriile lor bunuri.
social-democraţiei în viaţa politică românească până la instau-
rarea dictaturii comuniste. În februarie 1948, PSD a fuzionat cu Bucureşti, 1985, p. 12-13; în perioada regimului comunist au mai
PCR în cadrul Partidului Muncitoresc Român (PMR). funcţionat următorii primari: Duşan Vlaşcici (1958-1960), Sve-
10 J. Tittenhofer, op. cit., p. 52-53. tozar Strainov (1961-1968), Velimir Rancov (1968-1989).
11 Florin Zamfir, op. cit., p. 49. 14 J. Tittenhofer, op. cit., p. 53.
12 Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale, Fond 15 LEGE nr. 187 din 23 martie 1945, pentru înfăptuirea
Primăria Variaş, dosar 4/1944. reformei agrare.
13 Aron Rosić, Iz sela u selo, Varjaś, Editura Kriterion, 16 J. Tittenhofer, op. cit., p. 53.

Pag. 13