Page 20 - Morisena10

MORISENA, anul III, nr. 2 (10)/2018

ciale, în 1952, elevii învăţătoarei Lina Rosici din Variaş, dul locuitorilor comunei. Între anii 1953-1957, echipa de
desenează caricaturi, afişate la gazeta de perete, care înfă- handbal în 11 a participat la campionatele diviziilor A şi B,
ţişau, comparativ, viaţa bună a copiilor din România şi cea fiind în această perioadă singura din mediul rural, aflată în
de „...chin şi de mizerie în iadul titoist.” primele eşaloane competiţionale. Handbalul a pătruns în
37
Este demn de menţionat faptul că, în acea epocă, a România pe filieră germană, iar la Variaş, existând o con-
edificării statului totalitar în România, învăţătoarea Angela sistentă populaţie de această etnie, jocul a devenit destul
Luchin din Variaş a fost deputată în forul reprezentativ al de repede popular în rândul localnicilor. Pentru mai buna
ţării: Marea Adunare Naţională . vizionare a meciurilor divizionare de handbal în 11, care se
38
În ce priveşte cultura şi sportul, aspectul pozitiv a desfăşurau pe terenul de fotbal, la stadionul din Variaş s-a
fost că autorităţile au încurajat mişcarea de masă, parti- construit o tribună pentru 400 de spectatori .
40
Regimul totalitar comunist a distrus o lume şi a cre-
at alta în loc, esenţial diferită. La Variaş, trecerea de la un

Luptătorul bănăţean, anul VIII, nr. 1909, sâmbătă,
20 ianuarie 1951, anunţă electrificarea comunei Variaş.
Cadrele didactice ale Şcolii din Variaş (anul şcolar
1959-1960). De la stânga la dreapta. Sus: 1. Ilie Ilcău 2. Mi-
ciparea largă a cetăţenilor la activităţile cultural-artistice lan Luchin 3. Johann Heuberger 4. Ivanca Stănică 5. Ion
şi sportive, pentru care se alocau bani de la buget. În ca- Stănică 6. Elena Ilinescu 7. Alexandru Seculici 8. Florica
drul Căminului cultural „Unirea”, înfiinţat în anul 1947, Begligiu 9. Isa Popov 10. Sreda Giurici 11. Simion Teodo-
existau mai multe echipe artistice de amatori. Tot aici, în rescu 12. Johann Tittenhofer; Jos: 1. Maria Ilcău 2. Elisa-
anul 1955, se înfiinţează o staţie de radioficare, de unde beta Postsbiegel 3. Angelina Rosici 4. Giura Kerpenişan 5.
se transmiteau atât programele postului de Radio Bucu- Draga Luchin 6. Angela Luchin 9. Ana Vlaşcici.
reşti, dar şi programe proprii, concepute de realizatori
locali. Emisiunile puteau fi ascultate atât la difuzoarele sistem politic la altul, a fost pentru destule familii încărca-
existente pe străzile comunei, dar şi la difuzoarele din tă de tragism, căci deportările şi deposedarea de pămân-
casele oamenilor, care erau dispozitive de transmisie cu o turi le-au marcat nefast destinul. Pentru populaţia săracă
singură frecvenţă, ele recepţionând doar Radio Bucureşti şi refugiaţii de război, noul sistem politic, cu ideologia lui
şi cele câteva ore de program local. Difuzoarele nu erau impregnată de temele egalitarismului şi ale dreptăţii soci-
dotate cu frecvenţe scurte, împiedicându-se astfel acce- ale, a reprezentat speranţa unei vieţi stabile şi scutite de
sul ascultătorilor la posturile: „Europa liberă” şi „Vocea grijile existenţiale. Nu putem eluda realizările locale din
Americii”, care aduceau critici regimului comunist din perioada statornicirii statului totalitar comunist: electrifi-
România acelor vremi. carea comunei, înfiinţarea de locuri de muncă, progresele
Un mijloc de culturalizare a populaţiei, dar utilizat importante în alfabetizarea populaţiei, antrenarea locuito-
şi în scopuri propagandistice, a fost cinematograful local rilor în mişcarea culturală şi sportivă. Pe de altă parte însă,
„Steaua Roşie”, unde, în deceniul şase al secolului trecut, aşa cum timpul a dovedit-o, promovarea unui umanism
rulau cu precădere filme sovietice, cu un program de două fără libertatea de expresie a omului este un construct arti-
filme pe săptămână . ficial şi neviabil.
39
Sporturile de echipă, îndeosebi handbalul şi fot-
balul, s-au bucurat de popularitatea cea mai mare în rân-
37 Luptătorul bănăţean, anul IX, nr. 2270, marţi, 25 mar- 40 F. Zamfir, Handbalul în 11 şi perioada lui de glorie la
tie 1952, Timişoara, p. 1 şi 3. Periam şi Variaş, în „Oameni, evenimente, tradiţii din Banatul
38 J. Tittenhofer, op. cit., p. 67. de câmpie”, vol. V (volum coordonat şi îngrijit de prof. dr. Florin
39 Ibidem, p. 67-68. Zamfir), Editura Artpress, Timişoara, 2011, p. 55-64.

Pag. 18