Page 24 - Morisena10

MORISENA, anul III, nr. 2 (10)/2018

După pacea de la Passarowitz şi instaurarea stăpâ- nume dat în cinstea contelui-episcop. Cu timpul, satul s-a
nirii austriece în Banat, se pare că Beba Veche nu mai contopit cu Beba Veche. A urmat apoi parcelarea domeniilor
era locuită, pentru că pe harta lui Mercy din 1723-1725, din 1840 şi întemeierea satului vecin Kübekháza. După
Beba nu mai apare menţionată. La scurt timp după aceasta instaurarea dualismului austro-ungar în 1867, administraţia
a început să fie repopulată cu români ortodocşi de peste comunei a fost asigurata de către aserviţi ai Curţii.
Mureş, fugiţi din calea iobăgiei maghiare. Spre sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului
În prima jumătate XX, mulţi locuitori au emigrat în America, iar o parte
a secolului XVIII, ad- din ei s-au întors cu capitaluri importante, ajutând la
ministraţia habsburgică dezvoltarea economică.
construieşte la Beba În urma unirii Banatului cu România, zona a fost
Veche două poduri de disputată de cele trei ţări şi pentru o vreme statul graniţei
piatră. Ele au arhi- a fost neclar. La 24 noiembrie 1923, România şi Regatul
tectura tipică a po- Sârb au încheiat la Belgrad un protocol pentru un schimb
durilor medievale şi teritorial. România se angaja să cedeze comunele Pardany,
cel mai probabil au fost Modoş, Surgan, Crivobara şi Nagy Gaj, în timp ce Regatul
construite de meşteri Serbiei ceda României Beba Veche, Pusta-Kerestur,
pietrari italieni. Ciorda, Iam-ul şi oraşul Jimbolia. Astfel, Beba Veche s-a
Pe harta oficioasă aflat sub administraţie sârbească din 25 martie 1921 şi
Monumentul Triplex Confinium, a Banatului Timişan până în 10 aprilie 1924, dată la care Beba Veche a intrat
la granița dintre România, din 1761 apare cu oficial în componenţa statului român.
Serbia și Ungaria descrierea „altglaubig Puţin timp după aceea a fost construit monumentul
und wallachisch Ort”. numit „Triplex Confinium” exact pe locul unde se întâlnesc
Localitatea este însă graniţele României, Serbiei şi Ungariei.
reedificată începând cu anul 1760, în timpul celei de-a doua
perioade de colonizare a Banatului, cunoscută sub numele Cherestur
de „colonizarea tereziană”, după numele împărătesei Este un sat foarte vechi, menţionat pentru prima dată
Maria Tereza. Până în 1779 sosesc la Beba circa 300 de în 1274, ca parte a comitatului Cenad. În Evul Mediu se
familii de şvabi, ca urmare a programului de colonizare, numea Nemes Kerestur şi aici au avut reşedinţa mai mulţi
dar concomitent se aşează aici atât români, cât şi maghiari. nobili maghiari, care au fost proprietari ai Cheresturului,
După moartea împărătesei Maria Tereza, la 29 dar care mai târziu s-au răspândit prin Ardeal. Printre ei au
noiembrie 1780, s-au vândut mai multe domenii ale statului, fost şi Kereszturi Fabian sau Kereszturi Egyed, care purtau
printre care, în 1782, şi Beba, cumpărată de Batthyány numele aşezării.
Ignác, care devenise episcop al Ardealului în 1780. Moşia În 1783, episcopul Batthyány a colonizat aici
lui de la Beba includea și Majdan și Banatsko Aranđelovo maghiari, localitatea fiind practic reîntemeiată sub
numele Puszta Kerestur. După Primul Război Mondial şi
mai apoi după unirea Banatului cu România, Cheresturul,
împreună cu Beba Veche, ajunge în zona controlată de
Serbia, dar mai târziu, la 1924, trece la România după un
schimb amical cu țara vecină.

Pordeanu
Este un sat foarte vechi, menţionat pentru prima dată
în 1244 ca mănăstire (Pordanmunstra). Derivate ale numelui
Pradan se regăsesc în documente medievale din toată perioada
secolelor XVI-XVII. După cucerirea austriacă a Banatului, pe
harta oficială a contelui Mercy, este numit oficial Burgan, iar
la 1769-’72 apare deja cu numele Gr[oss]: Porgan, Kl[ein]:
Porgan și Porgan Predium.
„Podul Răbii” sau „Podul grâului” În secolul al XVIII-lea, Pordeanu este reîntemeiat
de la Beba Veche, renovat. Sursa foto: Panoramio prin colonizarea cu maghiari. Aceştia vor deţine majoritatea
absolută. Pe la 1900 Pordeanu avea deja peste 1.000 de
(Oroszlámos) – azi dincolo de frontieră, Valcani, Cherestur locuitori, majoritatea maghiari, printre care şi câţiva români
şi Cociorhat. Episcopul a locuit destul de mult la Beba şi a şi germani, iar după unirea Banatului cu România, o parte
înfiinţat aici parohia romano-catolică. Tot el a adus colonişti din maghiari rămân în Ungaria. În perioada interbelică a
maghiari, români și germani. fost comună de sine stătătoare, cu primărie proprie, dar
În 1838, în partea dinspre Valcani au fost aşezaţi apoi, datorită amplasării defavorabile cauzate de trasarea
colonişti germani, formându-se sătuleţul Batthyánhaza, graniţei, a început să decadă rapid.

Pag. 22