Page 27 - Morisena10

Revistă de cultură istorică

importante lucrări, Die Deutschen am Monter-Rosa Jună. În numărul pe 1883 era imprimat, la tipografia lui
mit ihen Stammgenossen, apărută la Zürich în 1840 şi W. Stein (care mai lucrase şi la Reşiţa, între 1880-1881, el
Die Deutschen Colonien ihr Land ihre Mundart und înrudindu-se cu orăviţeanul Adolf Giurgevici, membru în
Herkunft, apărută la o editură din Stuttgart, dar finanţată conducerea „Oraviczaer Sparcassa”), poemul Luceafărul.
de Universitatea din Tübingen, în 1842. Aşadar, un alt act cultural major: la 1883, din Oraviţa au
Dintre cei care i-au ajutat pe fraţii Arthur şi Albert plecat spre Viena banii pentru hârtia pe care a fost tipărit
Schott să culeagă poveştile sunt amintiţi Avram Pup, George întâia oară Luceafărul eminescian. 19
Vulpe şi Ferdinand von Bissingen din Iam, G. Stoian, Trăilă
Saritraru, Mihai Lazăr, Meilă Pup, „un frizer” şi „o bătrână” NOTE:
din Oraviţa. În volum sunt inserate 43 de texte culese din
satele zonei şi chiar din Oraviţa, cum este cazul cu cele 23 1. Vezi I. BOTA, Istoria Teatrului Vechi din
de poveşti oferite de avocatul Drăgoescu lui Arthur Schott. Oraviţa, volumul I, 1817-1940, prefaţă de Gheorghe
În Introducere, Albert scrie Partea I, Valahii ca popor, Jurma, Reşiţa, Editura Timpul, 2003, p. 72-187; vezi în
subliniind originea latină şi continuitatea noastră ca popor „Familia”, IV, nr. 14, 1868, p. 165; nr. 15, 24 aprilie/19
şi compară textele din volum cu cele din culegerea fraţilor mai 1868, p. 180; Mihail Pascaly, în „Familia”, nr. 26,
Grimm. În Anexă, cu acele 43 de texte şi abordările despre 25 iulie/6 august 1868, p. 301-302; L. MIHUŢ, Turneu
originea basmelor, clasificarea şi interpretarea basmelor remarcabil cu valoare de simbol. M. Pascaly la Arad,
comunicate Arthur semnează Partea a II-a, Valahii din în „Spectacol. Almanah Tribuna”, 4, 1986, p. 10-12; I.
Banat, unde sunt descrise dialectul, portul, psihologia MASSOFF, Eminescu şi teatrul, Bucureşti, Editura
morală, modul de viaţă, arhitectura caselor bănăţeneşti, pentru Literatură, 1964, p. 64 sq.
jocul peţitului, negocierea zestrei, nunta şi Partea a III-a. 2. Cf. „Albina”, nr. 91, 1/13 septembrie 1868;
Un exemplar manuscris în limba germană s-a aflat la „Familia”, 26 august/7 septembrie 1868.
Muzeul Bruckenthal, în perioada interbelică, dispărând 3. Arhiva Sim. Sam. Moldovan, Mapa Tematică
după război, conţinutul acestuia fiindu-i semnalat de „Eminescu, anul 1868”, Documentul nr. 63; Documentul
ultimul descendent al dinastiei farmaciştilor Knoblauch nr. 184, cerneală verde, 21 x 34 cm .
marelui lor prieten, azi stabilit în Timişoara, cercetătorul 4. L. DRIMBA, Istoria S. T. R., separatum, passim.
doctor în istoria medicinei Iuliu Galffy. Baronul Richard 5. G. CĂLINESCU, Viaţa lui Mihai Eminescu, p.
17
Kunisch a transcris Fata din Grădina de Aur, mărturisind, 116; Fond cit., Documentul nr. 1002, cerneală verde, 1 f ,
fără a preciza sursele, că Das Mädchen im goldenen Garten 21 x 14,5 cm, fragmente dintr-o piesă, scrisă de Sim. Sam.
a fost textul cules în România în cursul călătoriei din anul Moldovan, dedicată anului 1868; I. BOTA, Europa de
1861. Cum se vede, însă, relaţia directă este între folclorul acasă. Spectacolul românesc pe scena Teatrului Vechi
cărăşan din preajma Oraviţei şi poemul eminescian, al din Oraviţa (1850-1918), în „Ţară de Dor”, nr. 6 (27),
cărui inspirator a fost geniul poporal din fascinantul nostru 2000, p. 3.
Banat de Munte. 18 6. Cf. „Albina”, III, nr. 70, 3/15 iulie 1862, p. 3;
Şi încă un fapt demn de semnalat, evidenţiind încă cf. şi Fond cit., Documentul nr. 233, manuscrisul „Zum
o dată cât de cantonat în spiritualitatea cărăşană, bănăţeană 120…”; „Orawiczaer Wochenblatt”, 24 decembrie 1936;
a fost geniul eminescian. La începutul anului 1883, unei I. BOTA, Spaţiul rural, în „Foaia Oraviţei”, XIV, nr.
firme din Viena, „N.-O. Escompte-Gesellschaft”, i se 67, 2003, p. 11-12; G. BOGDAN-DUICĂ, Multe şi
expediază din Oraviţa, de către „Oraviczaer Sparcassa” mărunte despre Eminescu. III. Vara anului 1868, în
suma de 200.000 de florini pe baza unui contract existent, „Viaţa Românească”, XVI, nr. 12, 1924, p. 383-393; M.
semnat şi parafat de părţi la 13 iunie 1879. La 22 februarie PROTASE, G. ANTONESCU, Turnee româneşti în
1883, masonul Alexander Peter, preşedintele asociaţiei Transilvania între 1864-1900, în „Studia Universitatis
bancare orăviţene, citează onorarul de 440 de florini pentru Babeş-Bolyai”, series Philologiae, fasciculus I, 1965,
Basil Szretkovics, trimis în „capitală” (Viena) să urmărească p. 31-49; fasciculus II, p. 61-83; T. JURJICA, Teatrul
livrarea sumei pentru singura destinaţie, cumpărarea hârtiei cel vechi al Oraviţei, în „Caraş-Severinul cultural-
de la Fabrica din Gosslar pentru „imprimeriile” creditate artistic”, 3 noiembrie 1987, p. 2; I. BOTA, Teatrul Vechi
de „N.-O. Escompte Gesellschaft”. Cine erau instituţiile al Oraviţei – un popas eminescian al anului 1868, în
care primiseră acest sprijin financiar din provincia cărăşană „Citadela”, II, nr. 1-3, ianuarie-martie 1997, p. 8-11; Idem,
pentru cumpărarea unei mari cantităţi de hârtie? Erau Ceasuri de sărbătoare în anotimpul culturii române, în
tipografiile lui Stein şi Wallishauser din Viena. La aceste „Timpul”, III, nr. 201 (716), marţi 13 octombrie 1992, p.
stabilimente tipografice erau imprimate în 1883 şi 1888 1-2; Idem, Între literatură şi muzică, în „Timpul”, III,
cele două numere ale Almanahului Societăţii România nr. 200 (715), sâmbătă 10 octombrie 1992, p. 1-2; Idem,

Pag. 25