Page 30 - Morisena10

MORISENA, anul III, nr. 2 (10)/2018

Marginea suceveană (născut aici la 26 noiembrie 1893, mort că ai fost pe acolo, când eram închis într-o casă mare, cu
la 12 februarie 1933), Vasile Gherasim, coleg de studii la domni mulţi la un loc ?” Povestea lui Vasile Florea era
4
Viena cu Lucian Blaga şi cărăşanul jurist Ştefan Lichtfuss a unui soldat care a dezertat sărind dintr-un tren militar
din Sasca Montană, a încercat în anii de după cel dintâi austriac, dus la un azil de alienaţi în Timişoara, eliberat
război mondial să anuleze vălul pasionărilor fabulatorii după un an, revenit acasă, în Călineştii tatălui poetului.
ale unor pretinşi cunoscători ai poetului Eminescu şi să La vremea acestor întâmplări dramatice prin care
imprime în conştiinţa noii serii de cercetători interbelici a trecut nepotul de verişoară al lui Eminescu, la spitalul
dorinţa abordărilor sincere, obiective, necontaminate de de recuperare mintală din Timişoara, fiind perioadă
naţionalisme sterile. Peste ani, munca îi va fi adunată şi de război, fuseseră mobilizaţi şi medicii orăviţeni Ion
îngrijită de G. Muntean într-o ediţie Mihai Eminescu. Fometescu şi Ioan Verzar, la recomandarea lui Georg
Studii şi articole, bine primită la vremea respectivă de Scheda. Nu ştim în ce măsură a fost o relaţie directă a
1
şcoala filologică românească. acestora cu pacientul originar din Bucovina şi cât ştiau
În satul Eminovicilor apare în nr. 11 din 1922 aceştia de înrudirea lui Vasile Florea cu poetul. Dar Ioan
al revistei „Convorbiri Literare” (în 1943, inserat în Verzar, ulterior activ în corpul medicilor din Oraviţa
A. Vasiliu (coordonator), Eminescu şi Bucovina) îşi interbelică, atunci reşedinţă de război, a lăsat câteva
propune „câteva lămuriri cu privire la originea lui M. notiţe, însemnări, liste cu nume de persoane din perioada
Eminescu. În august 1922, un Leonida Bodnărescu, petrecută ca mobilizat la ordin în azilul timişorean. Un
2
director de liceu în Coţmani, îi vorbea lui V. Gherasim de „Vazul Flor/a/” apare undeva, în patru rânduri, într-un
rubedeniile poetului, rămase în Călineştii lui Cuparencu; reţetar, într-un raport, pe o listă cu pacienţii grav atinşi
în 5 septembrie 1922, autorul ajunge acolo cu „trenul, de sindromul războiului şi din nou pe o foaie cu reţetare,
accelerat” (până la gara Dărmăneşti), apoi pe jos; un ceea ce înseamnă că relatarea la care a recurs V. Gherasim
colonel, Malinovschi, îl duce la părintele Furtună şi în studiul său pleacă de la fundamente reale.
oaspetelui i se oferă şansa de a răscoli arhiva Oficiului
Parohial. Recolta e bogată: 3 volume (registre) conţinând NOTE:
Conscripţiile pe anii 1816, 1857, 1859, 1911, un volum
cu un Tabelarnic protocol, având ca repere anii 1815 şi 1. V. GHERASIM, Mihai Eminescu. Studii şi
1851, 2 volume de Condica cununaţilor, unu pe intervalul articole, Iaşi, Editura Junimea, 1977, 208 p.
1802-1861, altul 1861-1902, un volum Mitrica născuţilor 2. Cf. V. Gherasim, op. cit., p. 105-118
şi a morţilor, 1784-1802, alt volum Condica născuţilor 3. Cf. V. Gherasim, op. cit., nota 1, p. 108
pe anii 1802-1853, 2 volume conţinând Condica morţilor 4. V. Gherasim, op. cit., p. 112
între 1802-1856 şi 1856-1885 precum şi „Mitricile cele 5. Banatul, Eminescu, Europa
mai noi care îmi puteau fi de folos.” 3
Efortul e răsplătit în conscripţia pe 1816 unde, la Memoria Poetului este memoria culturii române.
numărul casei 27 e înregistrat un Vasile Ieminovici, „ţăran”, Oraviţa şi ţinutul cărăşan al Banatului de Munte înseamnă
soţia sa Ioana şi copiii George, Maria, Elena-Ileana şi Ioan. în biografia geniului o etapă necesară, aşa cum au fost şi
La acelaşi număr de casă, în dreptul anului 1736 e trecută alte provincii de spiritualitate şi cultură naţională într-o
mama acestui Vasile Ieminovici, Agafia. Autorul mai afla vreme când reevaluarea identităţii noastre se raporta, deja,
de la alte familii din sat (Huţan, Tanasiciuc, Trisciuc, la frământările unui continent întreg. Sub acest aspect,
Cilievici) că alţi copii ai lui Vasile au mai fost Ana-Aniţa, revenirile asupra operei eminesciene şi destinului acesteia
Xenia-Henia, Ştefan şi Catrina, că George, nimeni altul în universalitate fac parte din obligaţiile fiecărei generaţii
decât tatăl poetului, a ajuns „boier” în Moldova Vechiului de a-şi apropria strategii ale restituirii şi recuperărilor,
Regat, la Botoşani, căutat fiind de fratele Ioan şi de Procop operaţiuni prin care, mai ales astăzi, examinarea/
Simocot, soţul Catrinei, la vremea foametei din anul 1866. autoexaminarea desfăşurărilor istoriei şi ale culturii
O verişoară a lui Mihai Eminescu, Ana, căsătorită cu Ion specifice, rămân singura şansă de a ne mai justifica definiţia
Toader Florea, a avut doi fii, Petrea şi Vasile. Cu acesta de naţiune activă, situată la fundamentele mentalului
din urmă are o convorbire destul de interesantă Vasile european. Aşa cum Banatul întreg, şi pe vremea lui
Gherasim, chiar în Călineştii lui Cuparencu: „În faţa mea Eminescu, şi astăzi, reprezintă modelul multiculturalităţii
aveam pe nepotul lui Mihai Eminescu, Vasile Florea, de active pe care-l promovează instituţiile, organismele şi
care în casa părintelui se vorbea atât de mult, şi despre liderii Uniunii Europene.
care auzii şi mai înainte vorbindu-se. Îmi ţinea încleştate
braţele în mâinile sale şi cu o dragoste de nebun mă privea
ţintă în ochi: „Eu te-am văzut pe dta în Temeşvar. Nu-i aşa

Pag. 28