Page 28 - Morisena10

MORISENA, anul III, nr. 2 (10)/2018

Mărturii subiective, în Ibidem, p. 2; Idem, 175 de ani 17. I. GALFFY, A. KNOBLAUCH, Aspecte din
de teatru la Oraviţa, în „Timpul”, III, nr. 198 (713), joi 8 trecutul activităţii cultural-educative a medicilor din
octombrie 1992, p. 1-2; Idem, Sub semnul lui Eminescu, Oraviţa, manuscris dactilogramă datat „Oraviţa, 2 iulie
în „Timpul”, III, nr. 199 (714), vineri 9 octombrie 1992, 1966”.
p. 1 şi p. 3. 18. Vezi I. BOTA, Doi prieteni ai Banatului de
7. Teatrul naţional din Bucureşti, în „Familia”, nr. altădată – fraţii Schott, în „Timpul”, V, nr. 29, vineri
39, 6/18 noiembrie 1868; Din lumea artistică română, în 11 februarie 1994, p. 5 şi în Idem, Eminescu şi Oraviţa,
„Familia”, nr. 44, 16/28 decembrie 1868, p. 524. ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Reşiţa, Editura Timpul,
8. Fond cit., Documentul nr. 387; J. HUŞKOVA- 2002, p. 27-28; Idem, Folclorul cărăşan la temelia
FRAJSMANOVA, Le role du theâtre roumain dans „Luceafărului”, în volumul I. BOTA, Eminescu şi
le renforcement de l’unité nationale, în „Universitas Oraviţa, p. 30-33.
Comnena Philologica”, XVIII, 1966; separatum. 19. I. BOTA, 1883, la Oraviţa: un act cultural
9. G. CĂLINESCU, op. cit., loc. cit. major – de aici au plecat spre Viena banii pentru
10. Cf. „Roata“, nr. 20, 1933, p. 2. hârtia pe care a fost tipărit întâia oară „Luceafărul”,
11. N. IORGA, Trei călători în ţările româneşti: în volumul Idem, Eminescu şi Oraviţa, p. 72-74; Lista
Caronni, Rey, Kunisch şi originea „Luceafărului” lui ansamblului Pascaly, în „Gazeta Teatrului”, Sibiu, 18 iunie
Eminescu, în „Memoriile Secţiunii Istorice”, seria III, tom 1868: Mihail şi Matilda Pascaly, I. Gestianu, P. Velescu, J.
V, 1926, p. 143-158. Sapeanu, S. Balanescu, V. Fraivald, Doamnele Dimitrescu,
12. G. CĂLINESCU, Istoria literaturii române de Gestianu; la teatrul din Lugoj, 10 spectacole au bucurat un
la origini şi până în prezent, ediţie de Al. Piru, Bucureşti, public la fel de entuziast: Ea este nebună, Nevasta trebuie
Editura Minerva, 1982, p. 475. să-şi urmeze bărbatul, Gărgăunii sau necredinţa bărbaţilor,
13. Walachische Maerchen, herausgegeben mit Frica e din rai, Sterian Păţitul, Ştrengariul de paris, Orbul
einer Einleitung über das Volk der Wallachen und şi nebuna, Doi profesori procopsiţi-neprocopsiţi, Un amic
einem Anhang zur Erklärung der Maerchen, Stuttgart- supărător, Coconul Bârzoi. Sunt elogioase cronicile lui
Tübingen, I. G. Cotta’scher Verlag, 1845, XVI + 384 p.; Marienescu: „Membrii societăţii peste tot sunt tineri,
o reeditare pentru mediile germanofone din România bine aleşi şi modeşti”; „Societatea e bine compusă şi
postbelică în volumul Rumänische Volks erzählungen are membri demni arătând fiecare şi din rolele cele mai
aus dem Banat, Märchen, Schwänke, Sagen, neuausgabe subalterne că are anima şi spirit pentru arta teatrală”..
besorgt von Roft, Wilhelm Brodnich und Ion Taloş, (cf. „Albina”, nr. 70, 15 iulie 1868, p. 3); „(...) peste tot
Bucureşti, Kriterion Verlag, 1971; o ediţie românească, societatea dramatică are membri apţi, suntem mulţumiţi
relativ recentă, apărută la Institutul European din Iaşi, a cu prestaţiile ei, ne face onoarea înaintea străinilor, asia
benficiat şi de un comentariu avizat din partea distinsei cu artea precum şi cu garderobul elegant şi purtarea în
doamne, originară din miraculosul Banat Montan, C. public.” G. CĂLINESCU, Viaţa lui Eminescu, p. 144:
ŞTEFĂNESCU, Basme valahe, în „România Literară”, „Eminescu a jucat pe scenă.”; La o artistă ar fi avut-o ca
XXXVI, nr. 19, 14-20 mai 2003. muză pe Mariţa Vasilescu. Pentru această temă, vezi şi
14. M. MOJASEVIC, F. MILLEKER, Arthur GH. LUCHESCU, Publicistică lugojeană. Omagiu lui
Schott, 1926, p. 17 sq. Eminescu, în „Orizont”, XL, nr. 24, 16 iunie 1989, p. 2;
15. I. JURA, Mitul în poezia lui Eminescu, Paris, Idem, Mihai Eminescu în Banat, în „Redeşteptarea”, V,
1933, p. 32-36; Al. BISTRIŢIANU, Primii culegători nr. 267, 4-10 iulie 1996, p. 1; Idem, Popas eminescian la
de basme româneşti – fraţii Schott, Obert, Kunisch, Lugoj, în „Columna”, nr. 12, 1989, p. 6; Idem, Omagiu.
în „SCILF”, V, nr. 3-4, 1956, p. 13-40; I. TALOŞ, Din Aniversare Mihai Eminescu, în „Tempo””, nr. 1, 2000,
istoria folclorului şi folcloristicii. Arthur Schott şi p. 1; Idem, Permanenţe eminesciene, în „Eminescu”, IV,
culegerea lui de poveşti româneşti, în „Revista de nr. 13-14, 2003, p. 1; Idem, Povara unui nume de geniu.
Filologie şi Folclor”, VIII, nr. 3-4, 1963, p.156-165; Idem, Convorbire cu Gheorghe Eminescu, urmaş al marelui
Începuturile interesului pentru folclor românesc în poet, în „Eminescu””, IV, nr. 13-14, decemnrie 2003, p.
Banat, în „SILF”, Academia Română, filiala Cluj, 1964, 4; Idem, Convorbire cu eminescologul Augustin Z. N.
p. 201-221. Pop, în „Eminescu”, V, nr. 1, 2004, p. 5-6; Idem, Urme
16. Cf. Matricola Baptisatorium, 1802-1852, în ale Eminescului în Banat, în „Eminescu”, V, nr. 1, 2004,
Arhiva Parohiei Romano-Catolice din Oraviţa Montană, p. 8-10; Idem, Răspunsuri la chestionarul lui N. D. P.
fila cu numărul 117, 26 iunie 1841; document semnalat şi privind poetul naţional în Banat, în „Eminescu”, VII,
pus la îndemâna cercetării noastre de regretatul profesor nr. 10-11 (33-34), decembrie-ianuarie 2007-2008, p. 2-4.
Tiberiu Lichtfuss.

Pag. 26