Page 23 - Morisena10

Revistă de cultură istorică

„Mândra cetate” a Făgetului avea o mare importanţă Dr. Ioan Hațegan
strategică, întrucât controla drumul înspre Transilvania prin (Timișoara)
Coşeviţa, fapt care face ca în foarte scurt timp să devină un
centru militar disputat când de turci, când de austrieci, dar şi
un centru administrativ, economic, comercial, politic, religios Scurt istoric al comunei
şi cultural pentru întreaga vale superioară a Begheiului, cât şi
pentru valea Mureşului din părţile Săvârşinului. După anul 1718 Beba Veche
(pacea de la Passarovitz) cetatea îşi pierde treptat importanţa
strategică. Înainte de aceasta, însă, chiar la începutul secolului Situată la graniţa cu Ungaria şi Serbia, localitatea
al XVII-lea Făgetul devine district incluzând mai vechile mici este traversată de meridianul 20°15′44″ longitudine E
districte din Banatul de nord-est: Icuş, Fârdea, Bujor, Jupaniul în punctul cel mai vestic din România, unde se întâlnesc
de Sus şi Sudgea (Cladova de astăzi), iar pe la anii 1690-1700 graniţele celor trei ţări.
cuprinde 42 de aşezări omeneşti, fiind întrecut din acest punct Localitatea, după cum îi spune şi numele, este una
de vedere doar de Caransebeş, fapt ce dovedeşte importanţa din cele mai vechi aşezări de pe tot cuprinsul Banatului.
sa administrativă. Datorită poziţiei sale geografice, într-o zonă Descoperirile arheologice l-au făcut în trecut pe istoricul
colinară şi la întretăiere de drumuri, Făgetul a devenit şi un
valoros centru economic, impunându-se atât prin meşteşugarii
deosebiţi în argăsirea, prelucrarea pieilor şi cojocărit, cât şi prin
creşterea animalelor mari în toate satele zonei şi pe poienile
alpine. Acestea conduc la dezvoltarea accelerată a comerţului,
încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea localitatea
obţinând dreptul de a organiza opt târguri anuale. Din acest
punct de vedere concura cu cele mai importante centre din
imperiu, tăuraşii îngrăşaţi pe păşunile alpine cu o floră diversă
şi valoroasă, porcii îngrăşaţi cu jirul din pădurile de stejar
ajungând până în Austria şi Germania, iar cojoacele, opincile,
măturile şi cozile de mături, obiectele din ceramică în tot
Banatul. Începând cu secolul al XIX-lea, Făgetul joacă şi un rol
politic semnificativ, dovadă stând frământările de la 1848-1849
(în zilele de 14-15 septembrie 1849, aici s-au întâlnit Eftimie
Murgu şi Iosif Bem pentru colaborarea dintre revoluţionarii
români şi maghiari), cât şi luptele pentru drepturile naţionale
ale românilor, oamenii din această zonă contribuind la marele Zona Beba Veche în harta iozefină, 1769-1772
act al Unirii de la 1 Decembrie 1918. Centru economic şi maghiar Milleker să tragă concluzia că ea datează din
administrativ important pentru Banatul de nord-est, Făgetul epoca de piatră. Judecând după tumuli descoperiţi pe
devine, începând cu prima jumătate a secolului al XVIII-lea, teritoriul localităţii, se poate spune că datează cel puţin
şi un puternic focar de cultură, de spiritualitate şi credinţă de pe vremea agatârşilor (sec. VI î.Hr). La venirea
strămoşească. Învăţământul făgeţean are o vechime de peste maghiarilor, ei i-au dat numele Óbéba, adică Beba
un sfert de mileniu, cea mai veche atestare documentară
dând şcoala din Făget ca şcoală de centru, iar Protopopiatul Veche, tocmai pentru că avea o vechime foarte mare.
este atestat la anul 1736. În secolul al XIX-lea apar primele Prima atestare documentară datează din 1247, în
societăţi şi asociaţii meşteşugăreşti, care au un puternic rol timpul domniei regelui Bela IV, într-o cronică în care
naţional şi cultural, făgeţenii fiind receptivi la informaţie, apare cu numele O Beba. La sfârşitul secolului XIII
prin abonamente la reviste şi ziare ale vremii, sau la frumos, satul s-a depopulat ca urmare a pustiilor săvârşite de un
prin cultivarea obiceiurilor şi tradiţiilor. Încă din primii ani ai trib numit „Kuni”. Kondam şi Juhpogo au încercat sa
secolului al XX-lea apar la Făget şi primele publicaţii proprii, în repopuleze satul, dar fără succes.
limbile română şi maghiară şi se înfiinţează tipografii, precum În 14 martie 1315, regele Carol Robert de Anjou
şi formaţii artistice de valoare regională şi naţională: coruri, porunceşte să fie repuşi în drepturi urmaşii celor care au
fanfare, echipe de căluşeri etc. Prin toate acestea localitatea fost alungaţi din vatra satului, iar în 1321 îi scuteşte de
îşi dovedeşte locul şi importanţa între aşezările de renume ale dări pe iobagii care s-au aşezat aici.
Banatului, meritând să reprezinte o adevărată emblemă pentru La 1330 este distrusă de turci, după care urmează
întreaga zonă colinară în care se înscriu peste 80 de localităţi. o perioadă în care nu se mai cunosc date despre locuitorii
Toate acestea întăresc ideea că dealul şi muntele au din Beba.
creat primele „Făgeturi” şi au conservat cel mai bine specificul În 1385 teritoriul nelocuit al Bebăi aparţinea
autohton românesc şi nu invers, cum s-a mai afirmat şi cum se familiei Telegdy.
încearcă a se acredita ideea. Muntele şi pădurea au adunat şi au În secolul XVI aici existau 15 case, din care 5
ocrotit, nu au înstrăinat. erau maghiare.

Pag. 21