Page 19 - Morisena10

Revistă de cultură istorică

Procesul de colectivizare a agriculturii a continuat zitiv, înregistrat după 1948, l-a reprezentat încadrarea în
până spre sfârşitul deceniului şase al secolului trecut. În învăţământul elementar (primar), în decurs de câţiva ani,
anul 1957 s-au înfiinţat încă trei întovărăşiri agricole în Va- practic, a totalităţii copiilor de vârstă şcolară între 7-11 ani
riaş: „6 Martie”, „23 August”, „Octombrie Roşu”, pe lângă (în anul şcolar 1948/1949, procentul de şcolarizare a fost
cea înfiinţată în anul 1952, „7 noiembrie”, care şi-a mărit de circa 92,1%). Mai târziu, pe 18 iulie 1956, durata şcolii
numărul de membri. elementare a fost sporită la 7 ani, iar a şcolii medii la 11
ani, organizate pe două profile – real şi uman. Durata şcolii
Întovărăşirea Anul înfi- Nr. de Suprafaţa de elementare a sporit, apoi, la 8 ani, în 1961.
În urma reformei învăţământului din 1948, în Variaş
agricolă inţării membri pământ (ha) se înfiinţează trei şcoli de şapte ani, cu limbile de preda-
7 Noiembrie Sept. 1952 119 544,25 re: română, germană şi sârbă şi o şcoală de patru ani, cu
6 Martie Febr. 1957 116 496,90
23 August Aug. 1957 132 587,68
Oc t o m b r i e Oct. 1957 159 860,49
Roşu

La 30 decembrie 1958, s-a încheiat procesul de co-
lectivizare a agriculturii la Variaş, prin trecerea în masă a
ţăranilor organizaţi în întovărăşiri agricole la Gospodăria
Agricolă Colectivă. Până la începutul deceniului şase al se-
colului trecut, această unitate agricolă cuprindea 1.026 fami-
lii şi o suprafaţă de 3.940 de hectare . Gospodăria Agricolă
34
Colectivă, Gospodăria Agricolă de Stat şi Staţiunea de Ma-
şini şi Tractoare (înfiinţată între anii 1955-1956), au repre-
zentat unităţile agriculturii socialiste şi principalele locuri
de muncă pentru varieşeni în perioada statului comunist.
Până la revoluţia din decembrie 1989, proprietatea privată Pagină de titlu a ziarului Luptătorul bănăţean.
asupra pământului agricol a devenit o amintire a trecutului,
care se estompa treptat, pe măsura trecerii timpului. limba de predare maghiară. Unificarea şcolilor din punct
Prin diverse pârghii economice, în special prin po- de vedere administrativ se produce în 1959, rezultând o
litica preţurilor de achiziţie a produselor agricole, respec- singură unitate şcolară, cu patru secţii: română, germană,
tiv a preţurilor serviciilor prestate Gospodăriilor Agrico- sârbă şi maghiară. După cum se observă, deşi învăţămân-
le Colective (numite mai târziu Cooperative Agricole de tul era politizat, el nu era şi românizat, din moment ce mi-
Producţie) de către fostele Staţiuni de Maşini şi Tractoare norităţile naţionale aveau asigurate condiţiile instruirii în
(numite mai târziu Staţiuni de Maşini Agricole), ce aparţi- limbile lor materne. În anul 1948 se realizează o schimbare
neau statului, se regla practic profitul fostelor Gospodării importantă şi în ce priveşte curriculum-ul, trecându-se la
Agricole Colective. Aşa se explică faptul, că, treptat, veni- un învăţământ general eminamente laic. Instrucţia şi edu-
turile ţăranilor colectivişti au scăzut. De fapt, socialismul caţia se desfăşura pe cicluri: clasele I-IV ciclul I şi clasele
nu avea nevoie de ţărani bogaţi şi nici nu se urmărea ca V-VII, ciclul II. În clasele ciclului II, la şcoala din Variaş
aceştia sa aibă calităţi de întreprinzători. Clasa muncitoare, au frecventat cursurile şi elevi din localităţile învecinate:
purtătoare a progresului, ocupa, totuşi, un loc prioritar în Gelu, Sânpetru-Mic, Bărăteaz, Satu-Mare, pentru care, în
politicile sociale ale conducerii României comuniste. anul 1949, s-a înfiinţat un internat mixt, care număra circa
Noul regim politic aduce mutaţii profunde şi în do- 50 de elevi. La începutul deceniului şase, al secolului tre-
meniul învăţământului. La 3 august 1948 se adoptă Legea cut, îşi fac apariţia în Variaş primii profesori calificaţi: Ion
36
de Reformă a Învăţământului, care urmărea politizarea in- Stănică, Marius Stăniloiu, Ana Vlaşcici .
tegrală a învăţământului şi viza constituirea unei pături de În această perioadă, cadrele didactice erau obligate
„cadre” care să aplice politica partidului în aparatul de stat, să-şi dubleze misiunea instructiv-educativă cu una propa-
armată, justiţie şi cultură. Astfel, tineretul trebuia educat gandistică. Activităţile lor, desfăşurate după orele de curs,
în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului cuprindeau, pe lângă cursurile de alfabetizare, întâlniri cu
proletar. De la un învăţământ primar obligatoriu şi gratuit ţăranii, pe care trebuiau să-i convingă să intre în gospodă-
cu o durată de 7 ani, s-a trecut la un învăţământ primar riile agricole colective. În toate şcolile, mai ales în cele cu
obligatoriu şi gratuit de 4 ani, cu posibilitatea de a urma limba de predare sârbă, se ducea o intensă „…luptă contra
facultativ clasele 5–7, ceea ce constituia un regres, faţă clicii titoiste de la Belgrad…”. În spiritul propagandei ofi-
de evoluţiile europene în domeniu . Totuşi, un fapt po-
35
marţi 3 august 1948, p. 6322-6324.
34 J. Tittenhofer, op.cit., p. 62. 36 Alois Müller, Milan Luchin, Monografia Şcolii Genera-
35 Monitorul Oficial, partea I-A, anul CXVI, nr. 177, le. Comuna Variaş, judeţul Timiş, 1776-1976, Variaş, 1976, p. 2-4.

Pag. 17