Page 22 - Morisena10

MORISENA, anul III, nr. 2 (10)/2018

Gladna Română), Părăul cu Băgrini (Sinteşti), La Molini, comercial, juridic, cultural al întregului ţinut, ba chiar şi pentru
La Băgrinii lu’ Dumăschin (sat Băteşti). Dacă la aceste câteva localităţi de pe Valea Mureşului, din actualul judeţ Arad,
doar câteva microtoponime, create în cea mai mare parte cu cât şi pentru unele din Ţinutul Pădurenilor, judeţul Hunedoara,
elemente lexicale latine, vechi, mai adăugăm şi pe cele create care au avut şi au legături apropiate cu Făgetul.
de români din etinoame de alte origini ca: Brăneşti, iniţial În Banat, când se vorbeşte despre Făget, se înţelege nu
Brănişte şi Breazova <v. sl. bréza>, avem imaginea, cum am numai localitatea (azi oraşul) cu acest nume, de pe cursul superior
mai afirmat în câteva rânduri, unui spaţiu dominat de păduri, al râului Bega, din Banatul de nord-est, ci şi împrejurimile
locuit, din cele mai vechi timpuri, de români. sale. Pentru a numi şi delimita teritoriul şi localităţile din jurul
Făgetului cu un termen generic, cercetătorii au recurs în timp
la denumirile ţinut, părţi, subzonă şi, mai nou, zonă. S-a impus
denumirea de zonă întrucât este mai potrivită decât părţi şi
nu sugerează organizarea administrativ-teritorială, precum
ţinut (deşi se suprapune, în cea mai mare parte, peste hotarele
fostului raion), recunoscându-se astfel nu numai importanţa şi
statutul celei mai cunoscute (mediatizate) localităţi din acest
spaţiu geografic, dar şi aşezarea sa strategică, aproape centrală,
(deci) vitală ca o inimă, la răscruci şi întretăieri de drumuri,
presupunând deschideri spre alte zări (văi şi zone învecinate).
Pentru a evita judecăţile de valoare pripite, se cuvine
să facem o precizare pentru a înţelege mai bine rolul
factorului geografic în complexul social-istoric al Banatului
de nord-est. Până la mijlocul secolului al XVI-lea existenţa
românească pe aceste meleaguri îmbracă aspectul cel mai
caracteristic pentru zonele de deal. În această privinţă ne stau
Notabilități din Făget, în 1928. drept mărturii documentele diplomatice emise de cancelariile
Colecția foto: Voicu Muntean (Germania). regilor maghiari, cele emise de Episcopia romano-catolică
a Cenadului, cât şi cele ale marilor proprietari feudali care
au dispus de întinse proprietăţi în ţinut. Mai ales la începutul
Tocmai din aceste considerente şi nu numai, numele de secolului al XVI-lea, asemenea documente pun în lumină
zonă a Făgetului nu trebuie să surprindă, deoarece la români existenţa unor realităţi şi instituţii româneşti, care, fără nici
nu este un fapt singular. La fel ca în nord-estul Banatului şi o îndoială, preced cu mult în timp prima atestare scrisă. Ele
în nordul Moldovei au existat în trecut păduri seculare de fag se regăsesc cu prisosinţă şi în toponimia şi onomastica unor
sau de alte specii de arbori. O dată cu încorporarea forţată a teritorii şi locuri din zonă, mai greu accesibile populaţiilor
nordului Moldovei în Imperiul Austriac (1775), ţinutul imens alogene şi chiar stăpânitorilor maghiari. Dovadă că poporul
din trupul ţării locuite din străvechime de români a început român, retras „în vaduri rustice şi aşezări omeneşti cu socoteli
să figureze în actele oficiale sub numele de Bucovina, adică scrise pe răboaje” , a rezistat şi a putut să-şi organizeze
12
ţara pădurilor de fag. La fel şi Banatul de nord-est, pentru viaţa în conformitate cu datinile străbune, părăsind muntele
a-şi dovedi specificitatea, a început să fie numit de oamenii pentru a-şi lucra pământurile jos la ţară, întorcându-se apoi în
din partea locului, de către bănăţeni în general, de către apropierea muntelui pentru locuire.
specialiştii în etnografie, folclor, istorie, dialectologie şi chiar Importanţa Făgetului şi a spaţiului colinar montan
de către autorităţi, zona Făgetului, devenind un topos natural şi de câmpie căruia acesta i-a dat numele creşte abia din
şi spiritual cu multiple valenţe şi semnificaţii, iar mai nou momentul dezlănţuirii luptei pentru succesiunea la tronul
chiar „mica Bucovină a Banatului” sau „ţara Făgetului” . Regatului Ungariei şi al Voievodatului Transilvaniei între
11
De cele mai multe ori cei ce şi-au concentrat gruparea zapolyeştilor şi cea pro-habsburgică, iar turcii au
preocupările pentru cunoaşterea trecutului Banatului de ajuns la concluzia că pentru a controla mai bine principatul nou
nord-est au încercat să acrediteze ideea conform căreia zona constituit al Ardealului şi pentru a-l ţine mai bine în stare de
Făgetului şi-ar fi luat denumirea doar de la fostul oppidum, supuşenie au nevoie să exercite o stăpânire efectivă şi asupra
district, raion, fosta plasă sau comună urbană, iar în prezent Banatului nord-estic.
oraş Făget. În această situaţie adevărul se pare că este spus Deşi localitatea Făget este menţionată în documente
doar pe jumătate, chiar dacă respectiva localitate s-a impus destul de târziu (abia în 1548 cu castel şi cetate) faţă de altele
hotărâtor mai ales începând cu secolul al XVIII-lea ca din zonă, sub jurisdicţia sa sunt cuprinse mai multe localităţi cu
centru reprezentativ economic, social, politic, administrativ, populaţie românească, dintre care amintim: Bicuş, Bolozâna,
Bosche, Brădeţeaua, Bulvenci, Bumileşti, Dobrevenga,
11 Prozatorul Sorin Titel, născut pe aceste meleaguri, Dreptgia, Grozeşti, Icuşul de Jos, Teleşti, Ungureşti, Vădana,
la Margina, îi dedică zonei Făgetului pagini memorabile în Veţa, Zericie etc., care nu se mai regăsesc astăzi.
tetralogia sa romanescă, între care Ţara îndepărtată îi declanşează
nostalgia copilăriei şi numeşte metaforic un topos reprezentat de 12 Victor Jinga, Problemele fundamentale ale Transilvaniei,
locuri şi oameni din această parte a Banatului vol. I, Ed. Astra, Braşov, 1945, p. 153

Pag. 20