Page 17 - Morisena10

Revistă de cultură istorică

Tabelul I litic, la altul, esenţial diferit, importat din afară şi grefat
Naţionalitatea deportaţilor * pe un organism naţional nepregătit pentru acest transplant.
Conştiente de aceste impedimente, autorităţile comuniste
Localitatea din Germani Sârbi româneşti au încercat să-şi câştige capital politic prin mă-
Bărăgan suri cu impact social, rezolvând o serie de probleme pe
Număr Număr Număr Număr care România burgheză nu reuşise să le soluţioneze: elec-
trificarea satelor, ridicarea nivelului de trai al sărăcimii din
de fami- de per- de fa- de per- zonele rurale, alfabetizarea populaţiei şi cuprinderea majo-
lii soane milii soane rităţii copiilor în sistemul de învăţământ etc. Prin creşterea
veniturilor ţăranilor colectivişti se urmărea demonstrarea
Perieţi 46 152 15 53 eficienţei muncii în gospodăriile agricole colective, supe-
rioritatea acestora faţă de celelalte forme de organizare a
Feteşti – Va- muncii în agricultură. Propaganda oficială a acestei perioa-
lea Viilor 32 123 50 147 de avea două teme importante. Prima, de ordin intern, avea
Mărculeştii 22 60 8 24 ca obiect lupta împotriva chiaburilor , priviţi ca duşmani
25
Noi – Viişoara ai poporului muncitor şi ca sabotori care trebuiau demas-
Răchitoasa – caţi. Cealaltă temă a propagandei, de ordin extern, se refe-
Giurgeni 1 1 rea la demascarea politicii „trădătoare”, „burghezo-naţio-
naliste” a regimului Tito. În opinia autorităţilor comuniste
Bumbăcari 1 1 româneşti, impusă de la Moscova, Tito transformase Iu-
Total 100 335 75 226 goslavia într-o colonie a statelor imperialiste.
Presa de partid îndeplinea un rol cardinal în difuza-
Tabelul II rea ideologiei oficiale şi în popularizarea realizărilor nou-
Localitatea Persoane decedate ** lui regim politic. Un ziar de largă circulaţie în spaţiul timi-
şean, era în acea perioadă „Luptătorul bănăţean”, organ al
din Bărăgan Germani Sârbi Comitetului regional al Partidului Muncitoresc Român şi
Perieţi 10 6 al Sfaturilor populare, regional şi orăşenesc.
Electrificarea comunei Variaş, iniţiată în anul 1950,
Feteşti – Valea Viilor 7 6 a fost prezentată în „Luptătorul bănăţean” ca un succes
Mărculeştii Noi – al noului regim politic. Pretorul Mladin, al fostei plase
Viişoara 7 1 Periam, reprezentant al regimului politic burghez, este
Total 24 13 acuzat că a adunat mari sume de bani de la ţăranii săraci
şi mijlocaşi, folosindu-i în scopuri personale şi nu pentru
După cum se observă din Tabelul I, 175 de familii electrificarea localităţilor. Noile autorităţi, cu sprijinul
din Variaş, cuprinzând 561 de persoane, au fost deportate populaţiei, care a contribuit cu sume de bani şi muncă
în stepa Bărăganului. Dintre aceştia, 24 de persoane de na- voluntară, au reuşit să îndeplinească vechiul deziderat al
26
ţionalitate germană şi 13 de naţionalitate sârbă au trecut în locuitorilor din Variaş: iluminarea electrică a comunei .
nefiinţă departe de localitatea natală (Tabelul II). Aceste În anul 1953 s-a realizat conexiunea electrică a Variaşu-
27
statistici nu-i cuprind pe meglenoromânii şi basarabenii lui la reţeaua republicană .
deportaţi din localitate. Ştim însă că din rândul megleno- Pentru atragerea populaţiei satelor în gospodăriile
românilor au fost ridicate aproximativ 16 familii, din care agricole colective, în scop propagandistic, s-au stabilit ve-
doar una s-a întors înapoi . Ştim, de asemenea, că numă- nituri stimulative pentru ţăranii colectivişti. Astfel, Traian
23
rul total al familiilor din Variaş, deportate în Bărăgan, s-a Farin din Variaş, pentru 280 de zile de muncă, adunate în
ridicat la 210 . anul 1950, a fost remunerat în natură cu 1.400 kg de grâu,
24
Anii 50 ai secolului trecut, perioada de statornicire 1.540 kg de porumb, 420 kg de cartofi şi alte produse. Din
a regimului comunist în România, ne oferă imaginea unei produsele obţinute şi-a păstrat doar o parte pentru nece-
tranziţii brutale de la un sistem economico-social şi po- sităţile familiei, iar restul le-a vândut. Din banii obţinuţi,

23 Informaţie primită de la profesorul Ioan Rabota. 25 Termenul de „chiabur” provine din Rusia, unde ţărăni-
24 Mihai Gheorghe, Duşan Vlaşcici, Monografia comunei mea bogată era astfel denumită. Potrivit teoriei marxist-leninis-
Variaş (manuscris), p. 4. te, societatea se împarte în clase, în mediul rural ele fiind: pro-
letariatul agricol (fără pământ), ţărănimea săracă, cea mijlocie şi
* Nikolaus Engelmann, op. cit., p. 149-151; Miodrag Mi- „chiaburii”. Conform acestei viziuni, chiaburii îi exploatează pe
lin, Ljubomir Stepanov, Sârbii din România în Golgota Bărăgan- ceilalţi agricultori, acest fapt dând naştere „luptei de clasă” dintre
ului, Uniunea Sârbilor din România, Asociaţia Foştilor Deportaţi chiaburi şi celelalte clase sociale.
în Bărăgan, Timişoara, 2003, p. 265-268. 26 Luptătorul bănăţean, anul VIII, nr. 1909, sâmbătă, 20
** Nikolaus Engelmann, op. cit., p. 151; M. Milin, L. ianuarie 1951, Timişoara, p. 3.
Stepanov, op. cit., p. 265-268. 27 J. Tittenhofer, op. cit., p. 66.

Pag. 15