Page 32 - morisena12_18

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018

Dr. Mircea Rusnac deoarece era limpede că cifrele oficiale nu puteau
(Reșița) reprezenta nici măcar o bază de discuţie.
Chiar documente ale autorităţilor demonstrau, de
Realele rezultate ale alegerilor exemplu, cât era de mare nemulţumirea în sânul populaţiei
din cauza faptului că o mare parte dintre cetăţenii cu drept
din 19 noiembrie 1946 de vot nu fuseseră înscrişi pe listele electorale, fără niciun

în judeţul Caraş fel de motiv plauzibil. Adevărata cauză a acestor fărădelegi,
generalizate la nivel naţional, o constituia faptul că ei erau
recunoscuţi în comunităţile lor ca aderenţi şi simpatizanţi ai
Că rezultatele oficiale ale alegerilor din 19 noiembrie partidelor de opoziţie, care erau deposedate în mod complet
1946 nu au fost conforme cu realitatea nici la nivelul ilegal de cea mai mare parte a electoratului lor tradiţional.
întregii ţări, nici la cel al fiecărui judeţ în parte, este astăzi În judeţul Caraş, chiar în ajunul alegerilor, populaţia îşi
un lucru unanim recunoscut de către istorici. Proporţia manifesta deschis nemulţumirea şi revolta. În comuna
covârşitoare în care Blocul Partidelor Democratice Târnova fuseseră excluşi din liste nu mai puţin de 333
patronat de P.C.R. pretindea că ar fi câştigat pretutindeni de alegători. În consecinţă, întrunirea electorală a B.P.D.
nu putea fi acceptată nici atunci şi nici ulterior ca fiind o din 29 septembrie 1946 de acolo a fost atacată violent de
afirmaţie serioasă. „Victoriile” din alegerile care aveau să locuitori. Camionul cu activişti comunişti a fost lovit cu
se repete până în 1989, de peste 99% din voturi de fiecare pietre, aruncându-se după el chiar cu dinamită, care însă nu
dată, erau la fel de elocvente. Marea problemă a cercetării a explodat. (3) În comuna Brebu, din aceleaşi motive, după
istorice de după 1990 este însă că documentele din 1946 camionul respectiv s-au tras chiar focuri de armă. (4)
au dispărut şi probabil nu se va putea cunoaşte niciodată O altă tactică a guvernanţilor a fost aceea de a
rezultatul real la nivelul României al acelor alegeri. amplasa secţiile electorale în localităţi mici şi îndepărtate
Victor Frunză relata fenomenul astfel: „P.C.R. s-ar de centrele de comună, pentru ca o mare parte a alegătorilor
fi putut disculpa în faţa istoriei – dacă într-adevăr ar fi să nu se poată deplasa către locul votării. Erau preferate în
avut majoritatea de partea coaliţiei sale, aşa cum a pretins special localităţile populate de acele minorităţi etnice care
(…) – prin păstrarea buletinelor de vot. O dispoziţie venită se dovediseră favorabile regimului comunist: maghiari,
«de sus» confirmă falsul chiar prin acţiunea autorilor lui, sârbi, croaţi etc., dar ponderea acestora în electorat era
pentru eternitate: imediat după numărătoarea comisă sub totuşi destul de redusă. (5)
comanda electorilor instruiţi în şcolile de cadre ale P.C.R. În ziua alegerilor, frământările şi nemulţumirile
– în condiţiile în care reprezentanţilor opoziţiei, maltrataţi, populaţiei au atins apogeul, deoarece nimeni în afara
terorizaţi, molestaţi de către echipele de şoc, li s-a interzis autorităţilor nu a putut verifica rezultatele votării.
în general accesul în secţiile de votare – buletinele au fost Documentele redactate chiar de acestea fac referiri la
arse în toată ţara. mari mişcări de protest într-o serie de localităţi cărăşene,
Distrugerea lor prezenta însă şi un revers: P.C.R. precum: Rudăria, Oraviţa I şi II, Caraşova, Naidăş, Ezeriş
nu mai avea dovada câştigării alegerilor, pe care ar fi etc. (6) În toate, votul va fi grosolan falsificat, după cum se
urmat să o prezinte la o eventuală nerecunoaştere a lor, va vedea în continuare.
dacă puterile occidentale cărora (li) se adresase opoziţia, Datorăm istoricului reşiţean Ion Popa publicarea
ar fi avut dorinţa şi fermitatea de a o contesta, în vederea unui document extrem de relevant, cuprinzând rezultatele
anulării lor.” (1) oficiale, pe fiecare secţiune în parte, ale alegerilor
În fapt, pregătirea şi desfăşurarea acestor alegeri desfăşurate în judeţul Caraş. (7) Este vorba de un număr
indicau suficient de clar intenţiile comuniştilor şi modul de 45 de secţiuni civile şi 6 militare, totalizând deci 51,
în care urmau să îşi asigure victoria. Listele electorale au care acopereau întregul judeţ. În primul rând, trebuie să
fost cenzurate, sute de mii de cetăţeni neputând să ia parte facem observaţia că majoritatea comunelor mari au fost
la vot, electoratul şi partidele de opoziţie erau permanent private de „privilegiul” de a organiza alegeri, locuitorii
agresate şi intimidate prin manifestări violente, întrunirile acestora trebuind să se deplaseze destul de mult pentru
acestora erau atacate şi împrăştiate prin forţă, delegaţii şi a-şi exercita dreptul legal de vot, adeseori având de
asistenţii opoziţiei în secţiile de votare erau împiedicaţi înfruntat şi agresiunile din partea autorităţilor. Lipseau
să participe la numărătoarea voturilor etc. Despre cele de pe lista secţiunilor de vot nu mai puţin decât 22 de
petrecute cu ocazia alegerilor în Banat, o regiune care comune cărăşene: Vermeş, Fârliug, Zorlenţu Mare, Brebu,
avea, de altfel, o tradiţie democratică destul de puternică, Ramna, Târnova, Ticvaniu Mare, Cacova, Vărădia, Vrani,
am mai scris şi cu alte ocazii. (2) Totuşi, un rezultat cert Berlişte, Răcăjdia, Doclin, Ciclova Română, Ciudanoviţa,
al alegerilor nu putea fi precizat nici în această regiune, Prigor, Bănia, Dalboşeţ, Cărbunari, Pojejena, Coronini

Pag. 30