Page 34 - morisena12_18

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018

Nou (60%), Delineşti (58,2%), Iam (56%), Goruia (52,5%) Acest bilanţ confirma ceea ce ştia pe atunci
şi Bocşa Română (52,1%). Blocul procomunist era învins toată lumea şi a fost îndelung subliniat de istoriografia
de P.N.Ţ. şi la Ocna de Fier (cu raportul de 45,8%-40,5%) românească de după 1990, anume că la acea oră Partidul
şi la Lăpuşnicu Mare (cu 36,3%-35,1%, o diferenţă de Naţional Ţărănesc era gruparea politică cea mai puternică
doar 12 voturi). P.N.L. obţinea victoria la Tirol cu 34%, din ţară. Cu toate ingerinţele şi presiunile autorităţilor, care
fiind urmat acolo de P.N.Ţ. cu 32% şi de B.P.D. cu 25,1%. au fost mereu scoase la iveală în ultimii ani, el obţinea

Ocna de Fier – 1910. Bocșa Montană – 1939.

Acestea sunt, din păcate, singurele 10 secţiuni din totalul majoritatea absolută de peste 50% din voturi, care i-ar fi
de 51 ale judeţului, în care rezultatele pot fi luate în calcul permis să guverneze singur ţara. În acest mod, partidul
în mod necondiţionat, fiindcă doar aici putem spune cu condus de Iuliu Maniu confirma faptul că el reprezenta
certitudine că ingerinţele autorităţilor nu au fost decisive. speranţa electoratului României din perioada imediat
Pe ansamblul celor 10 localităţi, P.N.Ţ. obţinea următoare încheierii celui de-al Doilea Război Mondial.
majoritatea absolută de 52,5% din voturi, fiind urmat de O observaţie: P.N.L. a obţinut victoria relativă în
B.P.D. cu ceva mai mult de un sfert din total (26,6%), secţiunea Tirol datorită faptului că de aceasta aparţinea comuna
P.N.L. cu 12,2% şi P.S.D.I. cu 6,8%. În ce măsură aceste Fârliug, fieful electoral al preşedintelui organizaţiei judeţului
rezultate pot fi relevante la nivelul întregului judeţ, este Caraş a partidului, Octavian Furlugeanu. În cinci dintre secţii,
destul de dificil de precizat. În orice caz, aceste zece P.N.L. se clasa pe locul al treilea, după P.N.Ţ. şi B.P.D., iar în
puncte, răspândite pe întreg teritoriul judeţului Caraş, pot fi altele patru (Ocna de Fier, Lăpuşnicu Mare, Şopotu Nou şi
considerate ca elemente ale unui temeinic sondaj electoral. Vrăniuţ) chiar pe locul al patrulea, fiind devansat de P.S.D.I.,
Cinci dintre ele (Valeapai, Ocna de Fier, Bocşa Română, alt partid aflat în plin proces de consolidare, iar la Goruia cele
Tirol şi Goruia) se află în sfertul nord-vestic al judeţului, două partide se situau la egalitate.
una (Delineşti) în cel nord-estic, şi câte două în sferturile Conform acestor rezultate, cei cinci deputaţi ai
de sud-vest (Iam şi Vrăniuţ) şi de sud-est (Lăpuşnicu Mare judeţului Caraş, repartizaţi prin sistemul existent la acele
şi Şopotu Nou). Deci opiniile alegătorilor au fost destul de alegeri, (14) ar fi fost împărţiţi între partide astfel: P.N.Ţ. 3
apropiate în zone diferite ale judeţului. locuri, B.P.D. 1 loc şi P.N.L. 1 loc, deci opoziţia ar fi trebuit
Admiţând că aceste rezultate au fost complet reale, să dispună de patru dintre cei cinci deputaţi ai judeţului, exact
se remarcă bilanţul slab al partidelor naţional liberal şi invers decât s-a stabilit în mod oficial. Cei cinci deputaţi aleşi
social democrat independent, care au obţinut împreună ar fi trebuit să fie, conform listelor prezentate de organizaţiile
mai puţine voturi decât Blocul Partidelor Democratice. judeţene ale partidelor: naţional-ţărăniştii Maxim Radovan,
Acesta, cu peste un sfert din total, dovedea că era o Ilie Rusmir şi Radu Niculescu-Buzeşti, social-democratul
forţă reală, în plină ascensiune, şi în condiţii normale Şerban Voinea (reprezentând B.P.D.) şi liberalul Octavian
de competiţie electorală, fără prezenţa trupelor sovietice Furlugeanu. (15) Putem observa că, dintre aceştia, doar trei
în ţară, ar fi fost un factor politic de care trebuia să se erau localnici, Şerban Voinea şi Radu Niculescu-Buzeşti fiind
ţină seama. Totuşi, cele trei partide de opoziţie, pe atunci trimişi de la Bucureşti, conform unei practici de tradiţie în
coalizate împotriva comuniştilor, obţineau împreună politica românească. O greşeală a comis şi P.S.D.I., care între
procentajul covârşitor de 71,5%. cei cinci candidaţi ai săi nu a nominalizat niciun reşiţean, deşi

Pag. 32