Page 36 - morisena12_18

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018

Însuşirile terenurilor i-au determinat pe locuitori întreţinere a stupilor şi de recoltare a mierii, cât şi multe
să cultive diferenţiat plantele ce realiere, dar în satele alte date despre îndeletnicirile oamenilor, se găsesc în
zonei nu s-a generalizat sistemul asolamentului bienal lucrarea Zona etnografică Făget .
5
şi trienal, fiecare gospodar cultivând pe holda sa ceea ce Existau în zonă şi alte ocupaţii secundare care
credea de cuviinţă. Totuşi, după de numirea unor parcele aveau drept scop completarea resurselor alimentare
(sole) din hotarele unor sate, se poate crede că erau necesare locuitorilor: culesul din natură, pescuitul şi
anumite te renuri specializate pentru anumite culturi: vânătoarea.
mălăişce, (pentru mei, în hotarul satului Bă teşti), De asemenea, după cum rezultă din documente
curicişce (pentru varză, curici sau curechi în zonă, în din prima jumătate a secolului al XVI-lea, exista şi o
hotarul satului Răchita) etc. activitate de minerit desfăşurată în doar trei districte din
6
Ocupaţia prioritară a locuitorilor de aici era cele şase ale zonei: Icuş (Margina), Fârdea şi Mănăştiur.
creşterea animalelor, în practicarea căreia existau Fierul se extrăgea de pe versantul nordic al Munţilor
condiţii dintre cele mai bune. Întinsele suprafeţe de Poiana Ruscă, în spaţiul de contact dintre deal şi munte,
pajişti şi păduri şi armonioasa dispunere a surselor de din hotarele districtelor Fârdea şi Icuş. Atestarea în
apă au permis creşterea unui însemnat număr de bovine, anul 1506 a două aşezări cu numele de Banÿafalv, în
ovine şi porcine, cu mult peste necesarul de consum al districtul Fârdea şi Banyafala, în districtul Icuş, poate
populaţiei. Se poate spune că interdependenţa dintre cele constitui o mărturie a unei vechi activităţi de minerit,
două ocupaţii principale, creşterea vitelor şi agricultură, întrucât termenul de banya avea şi înţelesul de baie,
a fost şi este mai bine reprezentată în zona Făgetului „mină”. Informaţia este întărită de prezenţa în hotarul
faţă de altele din alte ţinuturi. În raport cu creşterea satului Gladna Română, din fostul district Fârdea, a
animalelor, sub aspectul ponderii valorice, cultivarea microtoponimului Dâmbul cu Fieru, nume legat de
pământului ocupa un loc secundar. Date fiind condiţiile extragerea minereului de fier. De asemenea, localnicii
din trecut, loturi de pământ cultivate existau cu precădere îi spuneau satului Gladna Montană, din acelaşi district,
pe terenurile în pantă, deoarece terenurile din luncile Băni sau Băniţa, iar în hotarul localităţii Curtea, din
râurilor (Mureş şi Bega) şi ale afluenţilor acestora erau fostul district Icuş, se mai păstrează microtoponimele
supuse inundaţiilor. Pe pantele însorite ale dealurilor Băni şi Băniaşu. Între aceste aşezări există şi astăzi
din întreaga zonă au existat şi plantaţii de viţă de vie, locul numit Pământul Roşu, aluzie la nuanţa roşiatică
cât şi de pomi fructiferi, unele menţinându-se până în pe care o are oxidul de fier.
zilele noastre, după 1989 apărând plantaţii noi, mai ales Şi aurul se extrăgea din nisipul pâraielor de deal
de pomi fructiferi (pruni). În această privinţă, toponimia şi de munte ori prin săparea unor galerii în locurile unde
confirmă şi completează informaţiile documentare, exista minereul. Documentele confirmă prestarea acestei
păstrarea microtoponimelor Părăul Vinii (sat Holdea), activităţi în trei din cele şase districte ale zonei (de fapt,
7
Vini şi Vinia Popii (Curtea), Dâmbul Vinii (Temereşti) aceleaşi): Icuş, Fârdea şi Mănăştiur , fără a oferi amănunte
constituindu-se în dovezi care atestă şi locurile unde se privitoare la modul în care se obţinea acest metal preţios.
cultiva viţa de vie: pe dealuri cu expunere la soare. Şi în această privinţă toponimia se constituie într-un
Prepararea ţuicii de prună, numită în zonă răchie, argument al vechimii extragerii aurului din nisipul
a fost şi este o realitate, aşa cum o consemnează Johan adus pe apa râurilor (aurum fluviatile). Atestarea în 8
Jakob Ehler către sfârşitul secolului al XVIII-lea („şi decembrie 1506 a aşezărilor Zolt (Zalth), în districtul
4
fiertul răchiei le aduce venituri considerabile”), în urma Fârdea, Topliţa (Toplycza), în districtul Mănăştiur,
constatării făcute în numeroasele sale peripluri în Banat. sugerează practicarea din vechime a acestei îndeletniciri.
Informaţiile sale au valoare de document şi pentru Numele aşezării Zolt aminteşte de paleoslavul răsăritean
8
faptul că el era convins că românii bănăţeni reprezintă zoloto (aur) , cât şi de convieţuirea româno-slavă, care
pe adevăraţii băştinaşi ai provinciei, urmaşi ai daco- a fost anterioară pătrunderii maghiarilor în Banat. De
romanilor, cu ocupaţii, obiceiuri şi tradiţii statornice. asemenea, toponimele topliţa au avut şi au înţelesul de
Creşterea albinelor a reprezentat şi ea o îndeletnicire 5 Violeta Blaj, Elena Grigorescu, Zona etnografică Fă-
ancestrală a populaţiei, fiind favorizată de existenţa unei get, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1985, p. 42-43.
flore bogate, diverse şi nealterate. Amănunte legate 6 Iosif Pataki, Domeniul Hunedoarei la începutul secolu-
de tehnica adunării roiurilor de albine din pădure, de lui al XVI-lea. Studiu şi documentare, Doc. 29, Ed. Academiei
R.S.R., Bucureşti, 1973, p. 151.
4 Johan Jakob Ehrler, Banatul de la origini până acum 7 Ibidem, Doc. 33, p. 156.
(1774), prefaţă, traducere şi note de Costin Feneşan, Ed. Facla, 8 Iosif Popovici, Din pragul comunităţii româno-slave,
Timişorara, 1982, p. 72. în Scrieri lingvistice, op. cit., p. 205.

Pag. 34