Page 38 - morisena12_18

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018

chiar în moto-ul deschizător al unei singulare cărţi de Istoric Zoran Markov*
etnografie română , această „trăire în ospitalitate” (Timișoara)
11
poate fi împărtăşită prin licoarea zămislită cu ajutorul
instalaţiilor de distilat („căzane de fiert răcie”, în
zona Făgetului – I.C.), care sunt, de multă vreme, cu Variașul în cărți poștale ilustrate.

zecile în zonă (sunt sate cu 5-6 asemenea instalaţii). Istoricul cartofiliei locale (sfârșitul
Aceste cazane au rezistat cu stoicism tuturor epocilor
şi stăpânirilor şi vor mai dăinui. Practicarea nu este sec. al XIX-lea – anul 1919)
nouă la români, după cum spune Ioan Godea, citându-l
pe Valer Butură: „Pe teritoriul României distilarea
ca metodă este semnalată prin dovezi scrise din anul Cărțile poștale ilustrate dețin un rol documentar
1332, când se atestă existenţa cazanelor de fabricat foarte important în ceea ce privește cunoașterea topogra-
rachiu” şi, fără să mă hazardez, vor înfrunta cu succes fiei rurale de la începutul sec. XX, fiind practic indispen-
12
şi cerinţele integrării europene. sabile procesului de studiere a evoluției arhitecturii locale
de pe tot cuprinsul secolului respectiv . În condițiile în
1
care la cumpăna sec. XIX-XX arta fotografică a cunoscut
o pătrundere destul de timidă în mediul rural bănățean, fo-
tografiile topografice din anii respectivi fiind relativ rare
și puțin păstrate până în zilele noastre, cărțile poștale ilus-
trate, datorită tirajelor foarte mari și pretării spre colec-
ționare, au devenit în timp cele mai importante mărturii
imagistice ale spațiului rural bănățean în general, dar și a
Variașului în particular.
În ceea ce privește istoria cărților poștale, pe
plan mondial primele cartoane dreptunghiulare utilizate
pentru comunicarea la distanță sub forma corespondenței
deschise, adică fără plic, au apărut la 1 octombrie 1869
în Austro-Ungaria, purtând inscripția în limba germană
„CORRESPONDENZ-KARTE”. O lună mai târziu a apă-
Cazan de făcut țuică (localitatea Chizdia). rut și a doua variantă, având textul inscripției în limba
maghiară „LEVELEZÉSI LAP”. Semnificativ mai ieftină
decât scrisoarea în plic, cartea poștală simplă avea pe avers
Ca şi în alte părţi, în zona Făgetului s-au folosit marca poștală fixă, tipărită, de 2 creițari și un spațiu prevă-
pivele de ulei (mori de ulei sau „uloiniţele” – I.C.) zut pentru adresa destinatarului. Reversul era simplu, fiind
care erau instalaţii concepute pentru zdrobirea şi rezervat redactării corespondenței . Important de mențio-
2
extragerea uleiului din seminţele de dovleac şi floarea- nat faptul că respectivele cărți poștale erau emise de un
soarelui. În prezent mai funcţionează doar două la singur emitent, adică statul, care avea monopolul absolut
Făget, ele fiind în continuare căutate de deţinătorii în această privință, situația fiind similară cu emiterea de
de asemenea seminţe din judeţe ale Banatului şi monede, bancnote, decorații sau timbre. Aceste cărți poș-
Transilvaniei de sud. tale simple, de dimensiuni ceva mai reduse decât ilustra-
Îndeletnicirile şi ocupaţiile oamenilor acestei zone tele, au intrat în circulație și în Banat încă din momentul
au apărut şi s-au dezvoltat în strânsă interdependenţă inventării lor, teritoriul bănățean fiind parte a Monarhiei
cu spaţiul de locuire, cu caracteristicile pedoclimatice, Dunărene în clipa respectivă .
3
dar mai ales cu necesităţile unei populaţii vechi, *Doctorand în istorie, muzeograf și șef al Secției de Isto-
sedentare, reprezentând o continuitate în practica rie la Muzeul Național al Banatului, P-ța Huniade nr. 1, 300002
agricolă şi pastorală. Timișoara; markovzoran@yahoo.com.
1 Јасмина Грујић, „Разгледнице Јагодине из збирке
Завичајног музеја 1901-1940“, în Корени, IV, Историјски
11 Ioan Godea, Din etnografia cumpătării. Palinca, ţuica Архив Јагодине, Јагодина, 2006, p. 99.
şi vinarsul la români, Ed. C.N.I. Coresi, Bucureşti, 2005. 2 Thomas Remus Mochnács, „Prima carte poștală ilus-
12 Ioan Godea, op. cit., p. 10; la Valer Butură, Etnografia trată timișoreană“, în Lecturn, anul III, nr. 2 (10), aprilie-iunie
poporului român. Cultura materială, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2015, Timișoara, 2015, p. 3.
1978, p. 185. 3 Ibidem, p. 2.

Pag. 36