Page 27 - morisena12_18

Revistă de cultură istorică

PAŞCU, Istoria Bisericii Române, I-II, Bucureşti, 1957- politică şi religioasă a românilor din Transilvania, în
1958, passim. „Magazinu Istoricu pentru Dacia”, III, 1846; AL. PO-
177. Ibidem, I, p. 994. PESCU, op. cit., p. 12.
178. ŞT. PASCU, Voievodatul Transilvaniei, II, 196. A. BUNEA, Din istoria românilor. Episcopul
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1979, p. 450. Ioan Inocenţiu Klein (1728-1751), Blaj, 1900; AL. PA-
179. A. VERESS, Annuae litere de Iesu de rebus PIU-ILARIAN, op. cit., p. 69; Z. PÂCLIŞANU, Cores-
transylvanicis temporibus principum Bathori, Bu- pondenţa din exil a episcopului Inochentie Micu Klein,
dapesta, 1921, rezumat in separatum. 1746-1768, Bucureşti, 1924.
180. N. IORGA, Istoria bisericei româneşti şi a 197. A. DECEI, Memoriul (Supplex Libellus) lui
vieţii religioase a Românilor, I, ediţia a II-a, Bucureşti, Ioan Inochentie Micu Klein către regina Maria Terezia,
1929, p. 212-224 şi p. 289-301. din anul 1744, în „Anuarul Institutului de Istorie”, Cluj,
181. ST. KAPRINAI, Hungaria diplomatica, X, 1967, p. 7-40; M. STRĂJAN, Din viaţa lui Inocenţiu
temporibus Mathias de Hunyad regis Hungariae, I, Micu, Craiova, 1902; AL. NICULESCU, Biserica unită
Vindobonae, 1767;G. ZANANIRI, Catholicisme orien- în cadrul bisericii catolice universale, Lugoj, Tipografia
tal, Paris, 1966; ŞT. METEŞ, Istoria bisericii române naţională, 1930, p. 19.
din Transilvania, (până la 1698), I, ediţia a II-a, Sibiu, 198. Şcoala Ardeleană, antologie, prefaţă de Fl.
1935, passim. Fugariu, p. VIII; Z. PÂCLIŞANU, Din istoria bisericeas-
182. J. MICHELET, Précis de l’histoire moderne, că a românilor ardeleni, în „Teologul Vlădicilor Unirii,
VII-e editions, Paris, 1842, p. 100. 1770-1774”, separatum din Analele Academiei Române,
183. Epistolae et acta Jesuitarum Transylvaniae Memoriile Secţiunii Istorice, seria III, tom I, 1914.
temporibus principium Bathory, II, Budapest, 1931; Z. 199. T. CIPARIU, Acte şi fragmente latine româ-
PÂCLIŞANU, Istoria bisericii române unite, în „Buna neşti pentru istoria bisericei române, mai ales unite,
Vestire”, IV, nr. 3-4, 1975, p. 23-94. Blaj, 1855; I. HOSSU, Date statistice referitoare la gim-
184. Cf. Constituţiiile, partea I, titlul întâi, Despre naziul greco-catolic din Blasiu, în „Programa gimnasiu-
problemele referitoare la religii, articolul II, p. 58-59. lui Blasiu”, Blaj, 1882.
185. Uniunea românilor din Transilvania cu bi- 200. I. RAŢIU, Blajul, Braşov, 1911, partea de ane-
serica romano-catolică sub împăratul Leopold I, p. 29. xe, în special.
186. NILLES NICOLAO, op. cit., p. XVIII-XXI; S. 201. GH. BOGDAN-DUICĂ, Procesul episcopu-
DRAGOMIR, Istoria dezrobirii religioase a românilor lui Ioan Inochentie Clain, Caransebeş, 1896.
din Ardeal în secolul XVIII, I-II, Sibiu, 1920, passim. 202. P. MICHELSON, Roma versus Bizanţ, 1999,
187. I. D. SUCIU, Monografia, p. 14. p. 82 sq.
188. Citat la C. MIU-LERCA, lucr. cit., în loc. cit., 203. Cf. A. D. XENOPOL, Raport la I. Ursu, „Un
p. 18-19. manifest românesc tipărit cu litere latine al împăratu-
189. OV. PECICAN, Dilemele unei conştiinţe iden- lui Leopold I, 1701”, în Analele Academiei Române, Me-
titare colective, în „Vatra”, XXIV, nr. 279, iunie 1994, p. moriile Secţiunii Istorice, II, tom XXXIV, 1911-1912, p.
3 şi 19. 1062.
190. I. CHINDRIŞ, lucr. cit., în vol. cit., p. 10. 204. Cf. Idem, G. Bariţiu, Părţi alese din istoria
191. A. BUNEA, Episcopii Petru Pavel Aaron şi Transilvaniei, volumele I-II, în „Arhiva Societăţii Ştiinţi-
Dionisie Novacovici sau istoria românilor transilvani fice şi Literare”, Iaşi, II, 1890-1891, p. 754-758; I. CHIN-
de la 1751 până la 1764, Blaj, 1902, p. 46 sq. DRIŞ, Blajul luminat. O analiză a structurilor cultu-
192. J. IOZSA, Piariştii şi românii, Aiud, 1940; I. rale, în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie”,
M. MOLDOVAN, Acte sinodali ale besericei române de XXIII, 9, 1980, p. 187-208.
Alba Iulia şi Făgăraş, II, Blaj, 1872. 205. H. Gusztav, în „Egyetemes Irodalomtörtenete,
193. C. C. GIURESCU, D. C. GIURESCU, Istoria II, 1904, p. 827.
românilor din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, Bu- 206. I. LUPAŞ, O încercare de „reunire” a biseri-
cureşti, Editura Albatros, 1971, p. 476-478. cii româneşti din Ardeal la anul 1798, Budapesta, 1913;
194. I. LUPAŞ, Istoria Unirii românilor, Bucu- ŞT. LUPŞA, Contribuţiuni la istoria încercării de re-
reşti, 1937; O. BÂRLEA, Östkirlichen Tradition und unire a bisericii românilor din Transilvania la 1798,
Westlicher Katholicizmus. Die Romänischen unierte în volumul Omagiu lui Ioan Lupaş, Bucureşti, 1943, p.
Kirche zwischen 1713-1727, München, 1966; I. CHIN- 492-509.
DRIŞ, p. 15. 207. AL. POP, Desbinarea în Biserica Româneas-
195. A. T. LAURIAN, Documente despre starea că din Ardeal şi Ungaria, Bucureşti, 1921, p. 12-17.

Pag. 25