Page 23 - morisena12_18

Revistă de cultură istorică

munităţii multiculturale, „contribuind cu specificul nos- tate sau alta din Banat, că populaţia de origine italiană
tru bănăţean la tabloul multicolor al vieţii naţionale şi a contribuit la dezvoltarea economică şi culturală a zo-
etnice.” 312 Italienii au venit, cei dintâi, puţini, cu trupe- nei, că asimilarea a fost motivată de contextul relaţiilor
le lui Eugeniu de Savoia, după 1712. Un alt val a fost de până atunci, că posedând cel puţin două limbi copiii
cel dinainte de 1810. Dar cei mai mulţi au venit după acestor familii au o mai bună dezvoltare („stimularea in-
313
1845, o dată cu declanşarea lucrărilor pentru calea ferată. teligenţei şi a civilizaţiei”) şi că „polinaţionalismul” lor
Din Tarvizio au venit în Oraviţa şi în satele din preajma îi situează deja între promotorii idealului pan-european.
ei, numai cele azi administrate de oraş, familiile Cced- Dar Sim. Sam. Moldovan îşi exprima şi regretul că
da, Arignanogiocca, Boraccio, Cutugna, Goglianno, urmaşii acestor familii au uitat originea înaintaşilor lor,
Gliucci, Marrazza, Nuditti, Setterianno, Tocco, Uddo. destui nu mai vorbesc limba italiană, chiar dacă – susţine
Din Gorizia: Baggio, Baccera, Dasci, Giucci, Massutti, autorul manuscrisului – căsătoriile mixte sunt în concor-
Mazzo, Ugrino, Puppo, Saraffini, Staniglia, Tremastitti, danţă cu creştera nivelului cultural (al Oraviţei, al Bana-
Falcutti. Din Belluno: Baraglo, Bello, Falca Galezzano, tului), la o astfel de familie contând „mai mult dragostea
Hierracco, Lazza, Marina, Mattella, Passarini, Sara- curată decât folosul material.” În sprijinul elogiului adus
cinni, Soppergianni, Tarrascca. Din Trento: Buna, Boz- etniei italiene din întreg Banatul, Sim. Sam. Moldovan
zarini, Floti, Gulsi, Iana, Manuccio, Nonno. Din Mon- citează nume de rezonanţă: guvernatorul conte Coronini
tagnana: Buglia, Cinterella, Gallasso, Nicoli. Din Leno: (1850-1860), contele Rafael di Galliera, co-semnatar al
Bonna, Farra, Ciurracco, Seppezzini. Din Edolo: Bonna, contractului dintre StEG şi Camera Imperială, în 1855,
Dessi, Giucca, Fratterra, Sottanni, Terascia. Din Bol- la Oraviţa, Pietro Scoffo, întemeietorul, la 1866, al Spar-
zano: Burlla, Gallasso. Din Fopppolo: Staniccia, Fratte- kassa, agronomul şi marele proprietar local Ambrossi,
lia. Din Passo di Rolle: Bizzarinno, Muglia. Din Vetriolo: contele Porcio, unul din administratorii staţiunii Băile
Cadurgno, Giocco, Seraffiumo. Din Chiusa: Bizzrigni. Herculane, istoricul Francesco Griselini. 315 Din 22
Din Bressanone Molveno: Gorssio, Dassi, Mezzorco. Din mai 1915, locuitorii de etnie italiană din imperiu sunt in-
Dobbiaco: Nonna. Din Carboni: Collucione, Gurccio. ternaţi în lagărul de la Oraviţa. În anii 1940 se iveşte un
Din Sappada: Manuccio, Niccoli. Din Sondrio: Marino. proiect bănăţean de restituire a istoriei comunităţilor et-
Din Barzio: Migliocco, Mazza, Stanni. Din Baselga di nice alogene, în speţă italienii din zona Oraviţa, iar Sim.
Pine: Serragiani. Din Foscolano Maderno: Spoglia. Din Sam. Moldovan anunţa alte iniţiative Serviciului Cultu-
Agordo: Speruglia. Din Gravellona Toce: Toggi. Din Clu- ral din Ţinutul Timiş: „Consulatul italian din Timişoara
sone: Maiunno, Monunni. Din Fiera di Primiere: Mas- colecţionează / de prezent date, documente, desemne şi /
ciocco, Marucca, Manonni, Mazzu. Din Bagnolo Mella: fotografi (sic) relativ la operele economice / şi culturale,
Monnonni, Merruzzia, Mezzu. Din Orzinuovi: Mandroni, / efectuate în Banat din / partea italienilor. // Acestui scop
Morrocco, Marucca. Din Udine: Colonello. Din Castella ar servi cu mult / arhivele din Oraviţa şi ar uşura nu /
Vaso: Anzolut. O parte vor ajunge în Timişoara, alţii în numai participarea României la „Expoziţia mondială din
Hunedoara şi Dobrogea. În Timişoara, meseriaşii italieni Roma” care se va / ţinea în anul 1942, ci ar documenta /
au o colonie în Fabric. 314 Prin 1938-1939, Sim. Sam. Mol- şi legăturile noastre vechi cu Italia în / interesul politicei
dovan adunase date, informaţii, conspectase arhive locale noastre actuale.” 316
oficiale sau particulare pentru o sinteză. O primă formă Un proprietar forestier din Oraviţa, Magyarly, adu-
de redactare manuscrisă, în limba germană, are titlul „Cu ce din cercurile Klattau şi Pilsen lucrători bohemi. La
gândul la extinderea influenţei italiene în Balcani spre început îi aşază în sate orăviţene apoi la Moldova Nouă
formarea unei grupări etnice noi ca factor de pace”. El fondând în 1823, Elisabethfeld şi Sfânta Elena, în 1824-
identifica, astfel, „familii germane care provin din pă- 1825. În 1827 orăviţeanul nu mai are de lucru, dar cehii
rinţi italieni”: Anzolutti, (dar şi Anzelluti), Arzola, (Ar- rămân, obţinând autorizaţia de emigrare, Aufnahmssche-
zela), Anasi, Ambrosi, Biasutti, Brandolisi, Brandalini, in. Prin comunicatul din 22 martie 1827 sunt pregătite
Buzzi, Camatta, Campelano, Capelaro,Contratati, Didoi, pentru colonizări, între altele, Poneasca pentru 36 de fa-
Dabona, Delamea, Dacari, Dalmoli, (Dalnioli), Docas, milii, Biger şi Schoy (Schnellersruhe) pentru 30 de fami-
Gusseti, Gazolli, Giovanini, Mationi, Marzilli, Masutti, lii. Dar vin şi colonişti germani, după valurile colonizării
Morelli, Pincco, Partelli, Pecci, Pecoli, Pecoll, Pastelli, din veacul XVIII, aceştia mai noi fiind originari din Neu-
Rabassi, Scoffo, Zanini, Zebrani de Sporetti. Menţiunile ern, Kohlheim, Santa Katharina, Vorder-u. Hinterfleck,
autorului reţin corect că familiile s-au format în ultima unul din cei doi delegaţi, cărăşanul (originar din Sasca
sută de ani prin căsnicii mixte, „între diferite naţionali- Montană) Martin Draxler, fiind trimis să-i aducă la reco-
tăţi”, că urmaşii „sunt cuprinşi şi încorporaţi în naţiunea mandarea lui Louis Maderspach, subdirectorul Direcţiei
dominantă”, adică numeric preponderentă într-o locali- Montanistice Bănăţene din Oraviţa.
317

Pag. 21