Page 22 - morisena12_18
P. 22
MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018
versandi data sit.” 292 La 2 martie 1720 se menţionează că Ursuline, adoratoarele Sfintei Ursula. În 1781, medicii
„patter Wolfgang Heidinger” din ordinul călugărilor bene- orăviţeni Hoffinger şi Wierzbicky solicită Arhiepiscopiei
dictini de Admont, prelat romano-catolic, se ocupă de re- Cenadului un sprijin în instalarea acestui ordin în locali-
facerea locuinţei parohiale. 293 şi solicită Biroului Aulic de tatea Oraviţa, între preocupările călugăriţelor aflându-se
Construcţii din Timişoara un proiect de consolidare. activităţi spitaliceşti şi de asistenţă a bolnavilor. Li se ofe-
În intervalul 1721-1727 e des în zonă şi în oraş epi- ră pentru sediu o clădire în preajma sediului Căpitanatului
scopul Graf von Nadasdy de Timişoara., dar J. H. Schwic- Montanistic (Minier). În 1804, la reorganizarea ordinului
ker îl cita în Oraviţa la 31 august şi la 14 septembrie 1722, sub denumirea de Ordinul „Notre-Dame”, comunitatea că-
ca şi Baroti, în rotulus 12, pe viitorul Episcop Falkenstein. lugăriţelor dobândeşte din partea Oficiului Minier Oraviţa
Când, din 1727, avem ştiri despre Maria Fels 294 din Ciclo- un teren pentru necesităţi de autogospodărire în zona nu-
va Montană şi casa parohială cu etaj. 295 Dar, în 1721, cele mită Gabel, la confluenţa piemontului Rij (Rizs) şi zona
300 familii, cu I. F. A. Craussen, ţin mesa încă în capelă mai joasă din prelungirea Dealului Prisaca. Aici se ridică
(Rotulus 432), alte menţiuni despre slujbe în edificiul nou şi dependinţele, un „ştal” pentru vite, un sediu pentru în-
existând la 31 august 1722. (Rotulus 23) La biserica de pe grijitori şcl. În 1867, preotul pleban Fr. Kruesz obţine înta-
stâncă, procesiunile sunt organizate anual, inclusiv în zile- bularea tuturor posesiunilor ordinului, fapt reconfirmat în
le noastre, la 2 iulie, 15 august, 8 septembrie. 296 1908 în vremea parohului Fr. Krinitzky.) În 1928, ca efect
În 1729-1730, Georgius Kapucsay e „generalis vi- al Concordatului României cu Sfântul Scaun de la Roma,
carius” de Cenad, 297 semnătura lui apărând şi pe actul din ordinul beneficiază de fonduri de susţinere permanentă
17 august 1731 care-l citează pe „pater superior decanus” de la administraţia judeţeană, primarul I. Nedelcu fiind
baron Falkenstein. (Rotulus nr. 109) Împreună organizea- preşedintele Comisiei bugetului cultelor din Oraviţa. În
ză vizitaţiunea lui Falkenstein, în 3 mai 1732 (Rotulus septembrie 1944, soldaţi şi ofiţeri sovietici ocupă abuziv
nr. 124) şi în 6 noiembrie 1733 (Rotulus nr. 135) când clădirea şi se dedau la violuri şi distrugeri.
vizitează şi Vârşeţul. 298 În 1751, capela Sfintei Treimi e Catolicismul dobândise fundamente solide şi în
amintită pe drumul Oraviţa-Ciclova Montană. La 31 de- zona noastră. La modul general, statisticile indică, în inter-
cembrie 1745, rotulus 353 citează pe Csiklowaer-capelan valul 1867-1918, în partea austriacă a imperiului, 78,8 %
Johann Kutzmann. 299 Capela Ciclova e amintită, spu- catolici, iar în Ungaria, cu tot cu greco-catolicii, 60 %. 302
neam, la 1751 dar şi la 1777, când o vizitează Mercy. 300 Oraviţa e şi un centru al vieţii religioase în veşmânt ca-
După 1703, familiile Windberger şi Lang au găsit o icoa- tolic, loc de pelerinaje şi vizitaţiuni canonice din partea
nă a Sfintei Fecioare Maria cu pruncul în peştera de sub ierarhilor. La 1868, Balassa Gyarmati, primatul Ungariei,
stânci, la Ciclova Montană. Pe stâncă s-a zidit o capelă, e prezent la Oraviţa. La 8 iunie 1873, episcopul Alexan-
în 1727 primind denumirea de Maria Stâncii. La 2 iulie der von Bonacz e prezent la Oraviţa şi apoi la Anina, sfin-
1727, la sărbătoarea mariană „Maria heimsuchung” de- ţind Biserica Romano-Catolică din Steierdorf. Capelanul
dicată vizitei Fecioarei la Elisaveta, Episcopul Ladislau Lambery, unchiul Emei Miescu, participă în 1 iulie 1906
Nadasdy obţine o indulgenţă de la Papa Benedict al XI- la un Congres Mondial al Confesiunilor, în Washing-
II-lea. La 1773, diacon romano-catolic în Oraviţa e Franz ton. 303 În 5-6 octombrie 1929, episcopul romano-cato-
Sommer iar în 1774, preot decan e Mathias Wagraint, ei lic Augustin Pacha e în Oraviţa şi Anina, într-o vreme
contribuind în 1777 la ridicarea actualei biserici, loc de când se poate vorbi de o relansare a spiritului ecumenic
pelerinaj. O minune are loc în vremea preotului Augus- în interbelic. În 1931, acelaşi Augustin Pacha l-a nu-
304
tinus Wendeschu, pe data de 12 mai 1854, un copil fi- mit capelan pe orăviţeanul Karl Tribus în Glogovac. 305
ind salvat miraculos de la prăbuşirea în gol, de pe dealul Un „Sommerfest” e organizat în 1932, între iniţiatori
edificiului, de colţul unei stânci, un pictor imortalizând aflându-se şi celebrul decan Engelhardt , iar în 1933 e
306
momentul în tabloul „Minunea Salvării”. 301 organizat un frumos şi impresionant „jubiläum”. 307 În 10
4.3. Evoluții, statistici, personalități, etnii, comu- mai 1937, episcopul Augustin Pacha sfinţeşte clopotele
nități. Succesele cultului transpar şi din statisticile timpu- bisericii şi, cu elevii şi teologii, ia parte la procesiuni de
lui. Pe baza raportului contelui Slam, emis la 5 iunie 1782, ritual în Ciclova Montană şi în satul Tirol. 308 În intervalul
în Cercul Panciova ştim că în 32 de sate ortodocşii sunt 16-22 mai 1937 parohia romano-catolică Oraviţa a coor-
în număr de 37.949 locuitori şi doar 15 îmbrăţişau cultul donat un festival de muzică religioasă. 309
evanghelic luteran. În 1737-1738, o epidemie de ciumă fă- Pentru etniile central-europene, Banatul a fost „in-
cuse victime umane în Banatul de Câmpie (Banatul Came- sulă de refugiu”. 310 Bărnuţiu coresponda în acest sens cu
ral) şi, mai ales, în oraşul Timişoara. În perioada flagelului, protopopul Ignatie Vuia, fraţii Ion şi Dimitrie Constantini,
o importantă activitate în sprijinul celor suferinzi a des- învăţătorul Iosif Novac. 311 Şi orăviţenii, înainte şi după
făşurat-o, prin reprezentantele sale, Ordinul Călugăriţelor primul război mondial, păstrau destule din fizionomia co-
Pag. 20