Page 17 - morisena12_18

Revistă de cultură istorică

Se pare, aşadar, că Bocşa este mult mai bogată spiritual Dr. Ionel Bota
decât s-ar crede la prima înfăţişare, aceasta abundând în (Oravița)
tradiţie, istorie, cultură şi personalităţi locale ori care au
avut legătură cu oraşul Bocşa: Zeno Vancea (compozitor,
muzicolog, critic muzical, dirijor de cor, pianist, profesor), Sensibilitate etnică și confesiune
Ioachim Perian (compozitor, dirijor, profesor), Aurelia Fătu
Răduţu (interpretă de muzică populară), Nicolae Florei în Oravița și în Țara Carașului (II)

(dirijor, profesor de muzică), Mihail Gaşpar (ziarist, poet,
prozator, despre care se ştie că „în 19 martie 1911, în Sâmbăta 3. Greco-catolicii
lui Lazăr, sinodul protopopesc al Bocşei Montane îl alege cu
toate voturile – 81 – protopresbiter tractual.” [5] „Episcopul 3.1. Morisena. La fundamentele conştiinţei identi-
dr. Miron Cristea al Caransebeşului îl hirotoneşte preot la 23 tare române stă biserica greco-catolică. Biserica Română
aprilie 1911, de ziua Sfântului Gheorghe şi cu prilejul sfinţirii Unită cu Roma a luat naştere în contextul Contrareformei
bisericii din Uzdin, iar la 26 iunie este hirotesit protopop.” catolice, când ortodoxia apucase o direcţie calvină, ei,
167
[6]), Ioachim Miloia (istoric, profesor, director al Muzeului calvinii grăbind tipăriturile în limba română. 168 Asta în
Naţional al Banatului, Timişoara), Petru E. Oance (scriitor, ciuda faptului că, pe de altă parte, curentul aulic ortodox
editor, publicist, tipograf, sculptor), Tiberiu Bottlik (pictor, a fost încurajat de Contrareformă. 169 Dar încă dinainte de
sculptor), Claudius Myron Işfan (poet), Nicolae Bocşan 1550, românii calvini au îmbrăţişat Reforma în Banat şi
(istoric, profesor, scriitor), Constantin Lucaci (sculptor şi Hunedoara. „Cartea de cântece” de la Cluj, aproximată
170
profesor de sculptură, laureat al Premiului Herder în 1984) cronologic între 1571-1575 şi care are un traducător bănă-
etc., personalităţi care au pus sau, cel puţin, au păstrat ţean, nu e altceva decât produsul literar-religios al comu-
numele oraşului Bocşa pe harta culturii naţionale, europene, nităţilor româneşti bănăţene-hunedorene. 171
mondiale chiar. Dar dacă privim mult mai devreme, într-un „hro-
nic bulgăresc”, citat şi de Dimitrie Cantemir în Descriptio
1) A.P.O.B-R – Scurt istoric al Corului din 20 Moldaviae, 172 teritoriul unde ortodoxia şi catolicismul se
februarie 1975 semnat de Petru Ciolac, Constantin Fratescu confruntă în vremea lui Ladislau cel Sfânt (1077-1095) e
şi Nicolae Oancea (Stanciu), 2 p., cf. Ferciug. Silviu / Banatul. 173 În anul 1973, la Sövenyhaza s-a găsit o cârjă
Ferciug, Liana / Cherciu, Dorel Viorel – Corul Bisericesc episcopală de rit răsăritean, probabil din vremea lui Ah-
din Bocşa Română. Monografie: 1875-2015 – Editura TIM, tum 174 în ducatul căruia (începutul secolului XI) centrul
Reşiţa, 2015, pp. 20-21. vieţii ecleziastice a fost Morisena, centru cultural deopo-
2) Ferciug. Silviu / Ferciug, Liana / Cherciu, Dorel trivă. 175 Chanadinus ridică o altă mănăstire. Vasile II (în
Viorel – Corul Bisericesc din Bocşa Română. Monografie: 1019-1020) emite un document prin care subordona castrul
1875-2015 – Editura TIM, Reşiţa, 2015. episcopal „Dibiskos” la dieceza Branicevo. Aşadar, castrul
3) www.biserica.org/207rgorgindhp?menu= episcopal Timiş, din acel an 1019, e diferit de mănăstirea
BIA1&code=4804&criteria=&quick=&order=C. Morisena. După 1030, Morisena este reşedinţa episco-
176
NAME / – site accesat la data de 02.03.2018. piei misionare a lui Gerard, locuită de călugări bendictini
4) Corneanu, Nicolae (Mitropolitul Banatului) (cea veche) şi ortodocşi (cea nouă).
– în Precuvîntare; în volumul Muntean, Vasile V. (prot. 3.4. Spiritul Reformei. Ofensiva catolică dobân-
dr.) – Contribuţii la istoria Banatului – Editura Mitropoliei dea şi alte ilustrări: benedictini la Cenad, Bistra-Chelmac,
Banatului, Timişoara, 1990, p. 5 Bulci, Pâncota, augustinieni la Ineu, ioaniţi la Tăuţi, tem-
5) cf. Corneanu, Cornel – Mihail Gaşpar (1881- plieri la Târnova, convent franciscan la Radna, cistercieni
1929); în revista Revista Banatului (Timişoara), nr. 7-9, la Igriş. 177 Din 94 parohii de rit latin (romano-catolice)
1943, p. 4; cf. Păcurariu, Mircea – Dicţionarul teologilor în intervalul 1332-1337, 10 % se află în Caraş. 178 „Hro-
români – Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996, nicul…” e opera prelaţilor ortodocşi bănăţeni, bihoreni
p. 177 / cf. notei de subsol nr. 177 din volumul Bugariu, sau arădeni. Ofensiva protestantă (calvinismul) asupra bi-
Valentin (pr. dr.) – Protopopul Mihail Gaşpar. Studiu sericii ortodoxe româneşti se ilustra în veacul XVI prin
monografic – Editura Eurostampa, Timişoara, 2007, p. 90. organizarea episcopatului româno-calvin al lui Gheorghe
6) Bugariu, Valentin (pr. dr.) – Protopopul din Sângiorz, 179 măsurile dietei de la Sibiu, hotărârile Si-
Mihail Gaşpar. Studiu monografic – Editura Eurostampa, nodului de la Aiud, din 1569 (îngăduie a doua căsnicie a
Timişoara, 2007, p. 90. preotului). De aceea, puternice sunt reacţiile, fie dinspre
180
catolicism, fie dinspre ortodoxism, la prozelitismul confe-
siunilor reformate. 181

Pag. 15