Page 20 - morisena12_18

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018

casa Mitru Mădru, s-a amenajat o capelă apoi la Gavrilă pele acestui eveniment din istoria orăviţeană interbelică.
Miletici, până la 14 octombrie 1876, preot fiind titularul Pentru aducerea episcopului, U. D. R. a pus la dispoziţia
din Ticvaniul Mare, Alexandru Bogdan. Zidirea bisericii organizatorilor un automobil pe ruta Lugoj-Fârliug-Bocşa
se începe sub preotul Ioan Madincea la 1869 şi se termi- Montană. Plecarea de la reşedinţa episcopală a avut loc
nă în 1878. La 3 iunie 1870, preotul Ioan Vulcan apelea- la orele 10,00, la 12,00 suita fiind întâmpinată la Bocşa
ză la arhitectul Francisc Sittner care acceptă proiectarea Montană de către cei doi delegaţi ai A. G. R. U. – Oraviţa,
şi execuţia la preţul de 5.900 de florini. Alexei Bogdan a vicepreşedinţii Nic. Ioanovici şi Gh. Stoicu. Aici, la Bocşa
slujit între 1864-1867, Ioan Madincea între 1868-1875 Montană, cum scrie programul, au luat „o mică gustare”,
(din 27 august 1876 pleacă la Lugoj), a urmat Ion Vulcan după care oaspeţii şi gazdele lor cărăşene au plecat spre
(1876-1877), Gheorghe Talescu (1878-1884), Gheorghe Ticvaniul Mare unde au ajuns la 14,30, aşteptaţi fiind de
Popovici (1884-1898). Victor Poruţiu ( între 1898-1914). credincioşii din cele două „Cicfanii” şi din Secăşeni. La
Numele impresionant, încărcat de istorie naţională ro- 15,30, un alt popas are loc la Greoni, la 15,45 survenind
mânească e, desigur, al lui Poruţiu. Samuil Poruţiu, tatăl plecarea spre localitatea care găzduia congresul, adică
viitorului protopop greco-catolic de Oraviţa, a fost elimi- Oraviţa. La Oraviţa, sosirea se întâmplă, scrie ferm autorul
nat de la Blaj, în evenimentele din 1842-1845, alături de programului, la orele 16,10. Primul moment orăviţean se
Teodor Pop şi Ioan Mărgineanu şi profesorii lor Simion consumă în Biserica Greco-Catolică, liturghia fiind oficia-
Bărnuţiu, Vasile L. Pop, D. Boer, Al. Papiu-Ilarian. 246 La tă de preotul Silviu Poşiar. Seara, la orele 18,00, în sala de
Târgu Mureş e coleg cu canceliştii de la Inclyta Tabula per festivităţi a primăriei locale, V. Bârlea, consilier diecezan,
magnum Transilvanias Principatum („Tabla Regală Jude- a deschis seria conferinţelor, urmat fiind de Ilie Rusmir,
cătorească din Transilvania şi Părţile Adnexate”): Iancu, preşedintele Despărţământului ASTRA, Oraviţa. Mai bo-
Papiu, Tordăşianu, Tobias, Frâncu, Pinciu, Roşca, Bota, gată în conferinţe a fost ziua de 29 iunie, după ce, de la
Mărgineanu, Vespremianu. Ioan Boroş şi V. Poruţiu parti- orele 9,00, Episcopul Niculescu a oficiat Liturghia pon-
cipă la Conferinţa Generală a Credincioşilor Greco-Cato- tificală. Sala teatrului orăviţean a găzduit, în continuare,
lici din Provincia Metropolitană de Alba Iulia şi Făgăraş, şedinţa festivă a Congresului A. G. R. U. În deschidere a
din 29 mai 1912. Ei contribuie la dezbaterile în legătură cu luat cuvântul I. Bolboca, preşedintele filialei Oraviţa, ur-
integritatea bisericii greco-catolice româneşti şi se împo- mat de Victor Bârlea. Cel mai important moment a fost,
trivesc, alături de ceilalţi, la ideea de înfiinţare a bisericii însă, comunicarea vicepreşedintelui filialei Oraviţa, Gh.
greco-catolice maghiare. 247 Era perioada în care baronul Stoicu, tema abordând „Rolul bisericei române unite în re-
Banffy Dezsö insista pe lângă Vatican, la Papa Pius X, să deşteptarea sentimentului naţional.” 253
sprijine întemeierea unei episcopii la Hajdudorog. 248 tre- Districtul Protopopesc Oraviţa-Vărădia e citat lau-
zind numeroase nemulţumiri în categoriile sociale româ- dativ pentru credincioşie şi râvnă duhovnicească în Enci-
neşti de rit greco-catolic. 249 clica „Ad catholici sacerdotii”, emisă la Roma, în 20
Importante sunt prezenţele parohilor orăviţeni şi decembrie 1935, de Papa Pius, la împlinirea vârstei de
protopopului de district în delegaţiile pelerinilor români 56 de ani şi la 14 ani de pontificat. Al. Niculescu ia par-
254
la Leon XIII, Benedict XV, Pius XI. La întâlnirea cu ulti- te la activitatea Reuniunii Greco-Catolice „Sfânta Maria”
mul, se aprecia originea latină a românilor. 250 Silviu Poşiar din Cluj şi susţine o conferinţă despre internaţionalismul
(1914-1944) e semnatar, alături de 5.000 coreligionari din religiei lui Hristos, criticând îndoielile unor „patrioţi”: „Li
toată lumea, la răspunsul afirmativ dat lui Pius XI care, în se pare acestor buni domni, cu bună credinţă, că aparţi-
Enciclica „Divini Redemptorii”, critica bolşevismul. Era nerea la o Biserică universală, ar slăbi legăturile cu pă-
bănăţean din Zgribeşti, lângă Lugoj, născut la 3 octom- mântul patriei mame?” 255 În 1902, un intelectual ardelean,
brie 1883, absolvent de Blaj, la 1911, prezent în Oraviţa ca răspuns la acutizarea polemicilor religioase, invoca re-
din 1914. A fost prezent, alături de Liviu Cigăreanu, Petru cuperarea conştiinţei colective identitare: „Faceţi o unică
Manciu, Gheorghe Jianu, Iacob Lazăr, Cornel Ştefan, Ghe- biserică naţională.” 256 Totul din nevoia restituirii conştiin-
orghe Fara, Gheorghe Pipelea şi Mihail Gropşianu la Alba ţei de naţiune: „ca să putem sana morbidul corp naţional,
Iulia, la 1 Decembrie 1918. 251 În România întregită situaţia exstirpând parasiţii distructivi.” 257 La Recensământul din
e alta, Concordatul e un garant de stabilitate şi înţelepciu- 1930, în Transilvania şi Banat sunt 31 % greco-catolici şi
ne. 252 La 28 iunie 1930, în Oraviţa avea loc Congresul A. 27 % ortodocşi. Valer Nicola (1944-1963) serveşte cultu-
G. R. U. (Asociaţia Generală a Românilor Uniţi), invitat lui, după Silviu Poşiar, până la Decretul nr. 385 din 1 de-
de onoare fiind Episcopul de Lugoj, Alexandru Niculescu. cembrie 1948. 258 Ioan Bolboca, prim inspector al U. D. R.
Cu protocolul şi alcătuirea programului fusese însărcinat Oraviţa (născut la Baia de Criş, în 1 iunie 1892), are grijă
Sim. Sam. Moldovan. Ni s-a păstrat copia acestui program, în interbelic de şcolile unite din Oraviţa şi din satele cu
document important prin care putem reface, integral, eta- biserici sufragane. 259

Pag. 18