Page 26 - morisena12_18

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018

imediat după 1919. Oraşele provinciei trebuie recuce- prezidat de C. Angelescu. Aici, I. Gh. Duca insistă, în-
rite, re-românizate: „Iată şi oraşele „noastre”, în cari tre altele, pe o politică loială faţă de minorităţi. 360 În fe-
elementul românesc e formal strâmtorat şi descurajat bruarie 1931 sesizăm un amplificat „rictus” antimaghiar
în urma unei economii naţionale înguste şi fără dram în conştiinţa localnicilor majoritari români din Oraviţa,
de perspectivă istorică ! Cum progresăm cu româniza- ca răspuns la propagarea ideilor revizioniste în revista
rea acestor fortăreţe artificiale de pe vremi ? Până când „Nagyvárad” la care era abonat şi farmacistul Grosz.
va mai dăinui caracterul izbitor de impropriu al acestor Atunci survenea şi ordonanţa generalului Ionescu de la
oraşe alimentate şi lustruite din vlaga unei provincii ab- Comunicaţii, referitoare la întrebuinţarea limbii statului
solut româneşti ?” 350 Un N. D. Chirculescu, alături de în administrarea C. F. R. 361
profesor şi de Ştefan Georgescu, răspund prompt la an- Corespondenţa lui Sim. Sam. Moldovan din pe-
cheta „Originea etnică” exagerând, uneori, sau jignind, rioada interbelică atestă o percepţie atentă din partea
alteori, pe conlocuitorii maghiari, evrei, sârbi. 351 Un in- intelectualităţii locale a idealului de „PanEuropa”.
cident, cu efecte minore din fericire, a fost prilejuit de Se păstrează ciorna scrisorii trimisă lui Duff Cooper,
turneul Teatrului Maghiar din Cluj, condus atunci de di- la „generalmarinenminister” în Londra. Tot el reali-
362
rectorul şi actorul E. Ioanovits, respectivul având rădă- zează un „Memoriu / zur Grundung einer neuer Volks-
cini familiale în Oraviţa. La spectacolul din seara zilei gruppe / als Friedensfaktor Europas,” 363 scrie Ducelui
de 30 ianuarie 1932 352 artiştii maghiari „sunt insultaţi”, Eduard în Austria, la Waserbenburg, Principelui Ni-
364
„un grup de tineri svăpăiaţi au năvălit în sală vociferând, colae de România, „în ziua de Sf. Nicolae 1939”, despre
fluierând şi insultând pe spectatori” şi împiedicând re- „PanEuropa viitoare.” 365
prezentaţia, cum scrie deputatul social-democrat de Ca-
raş, Eftimie Gherman, în memoriul adresat ministrului NOTE:
de Interne. 353 Memoriul distinsului politician cărăşan in-
terbelic sublinia că nemulţumirea e cu atât mai mare în 167. AL. GRAMA, Instituţiunile calvineşti în bi-
rândul locuitorilor urbei în legătură cu acest „scandal” serica românească din Ardeal, fazele lor în trecut şi
cu cât „este îndeajuns de cunoscută armonia care a exis- valoarea lor în prezente, Blaj, 1895, passim; A. TAT,
tat totdeauna între diferitele naţionalităţi din Banat şi în Cetăţenie şi confesiune în România. O perspectivă gre-
special din Oraviţa, atât sub regimul românesc cât şi sub co-catolică, în „Vatra”, XXX, nr. 2-3 (383-384), februa-
regimul maghiar.” 354 Într-o scrisoare din 23 septembrie rie-martie 2003, p. 108-110.
1930 către „prof. Sterian”, Sim. Sam. Moldovan arată, 168. N. DOBRESCU, Istoria bisericii române, se-
pe baza statisticilor de el realizate, că „politica locală colele XVI-XIX, Bucureşti, 1910-1911, curs universitar.
are orientare românească” şi cere reprezentare etnică în 169. R. THEODORESCU, Civilizaţia, II, p. 45.
Consiliul Judeţean, dar şi în Consiliul Comunal Oraviţa, 170. I. GHEŢIE, Fragmentul Todorescu, studiu fi-
nemulţumit – desigur, nejustificat – că etnicii germani lologic, p. 279.
sunt mult mai bine reprezentaţi („sunt staatnation”, se 171. Ibidem, p. 280; N. SULICĂ, Documente ro-
întreabă el retoric). Autorul ia în sprijin ideile din con- mâneşti din colecţia Fekete. Catehismele româneşti din
ferinţa ministrului M. M. Manoilescu, susţinută în sala 1544 şi 1559, Târgu Mureş, 1936; H. STRIPSZTKY, G.
cinema (teatrul) în ianuarie 1930, cu prilejul sărbătorii ALEXICS, Szégedi gérgely eneskönyve XVI századbeli
magistraţilor. 355 În presa minoritară a provinciei, care román forditasbán. Protestans halasók a hazai román-
pătrunde prin abonaţi şi în Oraviţa, se pun mari speranţe ságra, Budapest, 1911; V. BIRO, La politique réligieuse
în guvernarea liberală Tătărăscu. 356 et scolaire d’Etienne Bathory en Transsylvanie, în vo-
Încă din 1938, solicitarea de către autorităţi a lumul Etienne Bathory, roi de Pologne, prince de Tran-
„certificatelor de naţionalitate” creează disconfort şi ssylvanie, Cracovia, 1933, p. 47-81.
nelinişte în viaţa cetăţenilor. 357 Iar în 1939, Sim. Sam. 172. S. DRAGOMIR, Relaţii bisericeşti ale Ro-
Moldovan adresa regelui „un memoriu referitor la pro- mânilor din Ardeal cu Rusia în veacul XVIII, Sibiu,
blema minoritarilor noştri.” 358 Puseurile de opinii criti- 1914, p. 39.
ce la adresa guvernării naţional-ţărăniste culminează în 173. OV. PECICAN, Hronicul bulgăresc, în „Re-
primăvara anului 1930 cu interpelarea lui Hans Beller vista Istorică”, tom IV, nr. 5-6, mai-iunie 1993, p. 553.
în Cameră, pe baza datelor furnizate de I. Ţeicu, Sim. 174. I. PRIGYI, A magyarországi görögkatoliku-
Sam. Moldovan, E. Gherman. Se vorbeşte de o criză fi- son története, I, Nyiregyhaza, 1990, 192 p., 248 p.
nanciară în localităţile cu minoritari: Anina, Steierdorf, 175. N. DOBRESCU, Contribuţiuni la istoria bi-
Gherteniş. 359 M. Petricoane-Drugărin, Gheorghe Jianu şi sericii române în secolul al XV, Bucureşti, 1907, p. 18 sq.
Virgil Musta iau parte la Congresul Bătrânilor Liberali 176. GH. I. MOISESCU, ŞT. LUPŞA, ALEX. FILI-

Pag. 24