Page 66 - Morisena14_19

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019

privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, vol. I-II, Prof. Gheorghe Rancu-Bodrog
Timișoara, 1980. (Șopotu Vechi)
Tafferner Anton, Quellenbuch zur Donau
schwäbischen Geschichte, vol. I-V, Munchen și Stuttgart,
1933-1995. Ţăranul bănăţean
Tufiș Ovidiu Marius, Situația mineritului și meta-
lurgiei bănățene la începutul stăpânirii habsburgice, în în publicistica rurală
Analele Banatului, serie nouă, vol X-XI, Timișoara, 2001-
2003, p. 353-380.
Țintă Aurel, Situația Banatului la cucerirea de „Spre a-i înţelege trebuie să-i iubeşti puţin şi să te
către habsburgi, în Studii de istorie a Banatului, vol. I, apleci cu emoţie, cu dăruire, cu simpatie peste paginile
Timișoara, 1969, p. 83-114. lor atât de frumos caligrafiate. Mâna lor, deşi bătută de
Țintă Aurel, Colonizările habsburgice în Banat. coarnele plugului, asuprită şi lăţită de sapă şi de coasă,
1716 – 1740, Timișoara, 1972. purtând condeiul peste mii de pagini, s-a înmlădiat, iar
Vărădeanu Vasile, Monumente bisericești și litera lor răsare, pe albul hârtiei, rotundă, clară şi precisă,
culturale din zona Oraviței, Timișoara, 1981. dezvăluind şi în acest fel pasiunea lor neostenită pentru
Weifert Mathias, Die Entwicklung der Banater scris….” Părere frumoasă despre ţăranul bănăţean o are
1
Hauptstadt Temeschburg. Hg. Arbeitskreis fur donau- şi scriitorul Camil Petrescu: „Este un lucru neîndoios că
schwabische Heimat und Volksforschung, Munchen, 1987. dintre toţi ţăranii români de pretutindeni, bănăţenii sunt
Wolf Hans, Das Schulwesen des Temeswarer Banat cei mai citiţi şi mai cunoscători de carte. Aici în Banat
im 18. Jahrhundert. Gründung und Ausbau im Geiste des se desfăceau cu sutele şi cu miile revistele româneşti
aufgeklärten Absolutismus, Viena, 1955. şi broşurile diferitelor biblioteci. Dar nu numai atât.
Wolf Johann, Istoria șvabilor din Banat 1717-1778, Ţărănimea bănăţeană dă dovadă de un extraordinar simţ
București, 1981. artistic. Nu vorbim numai de arta casnică, ci mai ales ne
Wolf Johann și Marionela, Conceptul de organizare gândim la talentul cu care cei mai mulţi dintre ei joacă
a Banatului Timișoarei. Geneză și formă de guvernare în piese de teatru, de ai crede de multe ori că ai în faţa ta
perspectivă comparată, în Istoria ca datorie. Omagiu actori adevăraţi. Nu mai vorbim de asemenea de atâtea
academicianului Ioan-Aurel Pop la împlinirea vârstei de coruri – nu există sat fără unul sau două asemenea coruri
60 ani, Cluj-Napoca, 2015, p. 451-466. dirijate chiar de ţărani…” . Și iată că Banatul, care e
2
„fruncea”, are nu numai compozitori ţărani, „dar şi ţărani
Desfășurarea Revoluției... ziarişti sau ţărani scriitori” conchide Camil Petrescu.
Scriitorul şi publicistul Nicolae Irimia notează:
…aceştia …după muncile nu uşoare din câmp sau din
(Urmare din pag. 44)
gospodării, cu fărâme de pământ sub unghii, şi-au găsit
reşiţeană, ca şi cea de la nivel naţional, nu a avut decât vreme, mai ales în serile lungi de iarnă, să citească şi să
un efect moral. Regimul comunist s-a prăbuşit, însă mulţi scrie, să-şi constituie biblioteci personale, să se aboneze la
dintre susţinătorii săi de bază au rămas pe poziţii sau chiar ziare şi reviste şi să-şi publice creaţiile în paginile acestora” 3
au urcat în ierarhie. Acest fapt va explica multe dintre Puternica emulaţie a creaţiei populare nu a fost
evoluţiile din anii următori. doar pe meleagurile noastre, dar acest imbold creativ nu
Oricum ar fi fost, evenimentele de la a căror trecere a găsit ca în Banat tradiţii culturale cu trainice rădăcini,
aniversăm în curând două decenii au marcat profund iar activitatea ţăranilor creatori s-a impus ca o mişcare
istoria micului oraş bănăţean. Acesta a fost unul dintre literară ţărănească atât de extinsă şi intensă, o mişcare atât
puţinele din ţară care au ieşit în stradă înaintea căderii de temeinic organizată încât ea a avut profunde rezonanţe
lui Ceauşescu. În funcţie de ore, se pare a fi fost devansat în colectivitatea satelor noastre.
numai de Timişoara, Lugoj şi Caransebeş, aflate tot în În istoria presei bănăţene amintim şi unele apariţii
apropiere. Dar este drept că niciuna dintre aceste mişcări publicistice chiar în afara graniţelor așa cum sunt Ziarul
din Banat nu ar fi avut sorţi de izbândă fără marea revoluţie lui Iorgovici din Viena (1794) sau Gazeta litografiată a lui
de la Bucureşti, care a determinat fuga lui Nicolae şi a Murgu (1848).
Elenei Ceauşescu. Astfel s-a desăvârşit un proces general
de răsturnare a regimurilor comuniste din Europa de est, 1 Ioan Meiţoiu, 10 poeţi ţărani, Bucureşti, 1973, pag. 9.
2 Ibidem, pag. 10 şi urm.
angrenaj în care mica rotiţă a Reşiţei a trecut aproape 3 Nicolae Irimia, Ţărani, scriitori şi scriitori ţărani, Ed.
neobservată până acum. TIM, Reşiţa, 2011, pag. 6.

Pag. 64