Page 68 - Morisena14_19

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019

Lectura de predilecţie a găsit-o în almanahuri sau calendare Pe aceeaşi linie a afirmării publicisticii ţărăneşti
anuale, atât de populare şi căutate. amintim Cuvântul satelor (1926) sub oblăduirea ţăranului
Compunea poezii şi poveşti în gând, de-a lungul Ion Ciucurel din Şoşdea, continuator al publicaţiei Poporul
orelor petrecute la muncile de pe câmp. Apoi, seara, venind Românesc (1923-1924), apărut tot la Şoşdea. În primul
acasă, le transcria. Tatăl său, direct interesat în producţia număr al ziarului Poporul Românesc apare şi un Apel
agricolă a puţinului pământ pe care-l avea, nu se împăca pe care Ioan Ciucurel şi pr. Petru Bohariu îl adresează
cu ideea de a-l vedea pe fiul său, Ilie, să-şi piardă vremea intelectualilor şi plugarilor luminaţi de pe sate. În programul
cu scrisul. El nu concepea ca un ţăran să aibă preocupări „foii”, care cuprinde 14 puncte, se prevede printre altele:
intelectuale. „Asta-i treaba popii”! – îl apostrofa pe fiul luminarea şi deşteptarea poporului de la sat; colecţionarea
folcloristică; organizarea plugarilor; apropierea poporului
către conducătorii lui fireşti: preot, învăţător; unificarea
sufletească a românilor de pretutindeni etc. Foaia apare până
în 1924, fiind înlocuită în 1926 cu ziarul Cuvântul satelor.
La editarea conţinutului noii foi apărute s-a mărit numărul
de colaboratori-fondatori din care făceau parte, printre alţii:
P. Blidariu (Chevereşu-Mare) , Ioan Ciucurel (Şoşdea) ,
7
8
N. Humă-Bogdan (Bocşa Română) , N. Vucu Săcăşanu
9
(Secăşeni) , Preda Jianu (Comloşu Mare), Vichentie Vasii
10
(Giroc). Apoi Suflet Nou (1934) plămădit la Comloşu Mare
şi condus de ţăranul Ghiţă Bălan, Zorile Banatului (1928-
1929) apare la Comorâşte şi editat la Oraviţa de poetul ţăran

7 Pavel Blidariu este născut la Chevereşul Mare (lângă
Timișoara) în 17 mai 1896. Este fondator al gazetei „Cuvântul
satelor”, unde scrie articole bine chibzuite. Are o rubrică specială
în „Cuvântul satelor”, „Notiţul meu”, sub care semnează cu
pseudonimul „Pulbere”.
8 Ioan Ciucurel s-a născut în satul Şoşdea la 15 ianuarie
Ilie Crăciunel semnează poezii şi în publicaţia Lupta. 1897. Încă de la o vârstă fragedă colaborează la „Românul”
lui Vasile Goldiş de la Arad, la „Foaia poporului român” a
lui Dimitrie Birăuţiu de la Budapesta, la Drapelul lui Valeriu
său. Într-o zi, ivindu-se o discuţie aprinsă pe tema aceasta, Branişte de la Lugoj. Pe lângă bogata activitate publicistică
tatăl său a aruncat în foc toate colecţiile de ziare şi reviste, Ioan Ciucurel a scris un roman, „Transformarea”, de 242
precum şi manuscrisele versurilor şi poveştilor scrise de pagini, precum şi un volum de poveşti „Comoara de sub nuc”.
Semnează şi sub pseudonimul „Ion Ulveş”.
neascultătorul fiu. 5 9 Nicolae Humă-Bogdan este născut la Bocşa în anul
În 1935 părăseşte Răcăşdia şi se mută la fratele 1886. Colaborează la reviste cu tentă ţărănească, unde abordează
său în Oraviţa. Din cauza unor neînţelegeri cu acesta, în problema agrară din România, motiv pentru care este trimis
1938 se mută la Vrani, unde moare la 28 octombrie 1940. în Elveţia alături de alţi 50 de ţărani pentru a „radiografia”
Poeziile sale în dialect bănăţean şi le-a publicat în perioada agricultura acestei ţări (1928). Semnează cu pseudonimul
interbelică. Iar creaţiile literare în Poporul Român din NHB şi cu „Semiton”. Tipăreşte, în 1970 „Ţăranul elveţian şi
Budapesta, Progresul şi Foaia Oraviţei din Oraviţa, agricultura din Elveţia”. În timpul primului război mondial intră
Cuvântul satelor din Şoşdea, Foaia Poporului din Sibiu, în Corpul voluntarilor români înfiinţat lângă Kiev.
10 N. Vucu Secăşanu s-a născut în Secăşeni, nu
Gazeta Transilvaniei din Braşov, Drapelul din Lugoj departe de Oraviţa. Ca un adevărat autodidact, înfiinţează corul
şi altele. Ilie Crăciunel semna versuri cu pseudonimul bisericesc din Secăşeni, dorind mai apoi să unească corurile
Târnăcop şi Săpănescu. Cu toată mulţimea de lucrări într-o puternică emulaţie culturală. Îndemna consătenii săi la
literare, împrăştiate în mai toate publicaţiile vremii din contractarea de abonamente, astfel că s-a reuşit să se ajungă la
Banat şi Ardeal, I. Crăciunel nu a reuşit să-şi înmănuncheze peste 60 de publicaţii care veneau în satul lui. A colaborat, mai
măcar un volum din scrierile sale. 6 întâi, la Poporul Român din Budapesta, la Progresul din Oraviţa,
scriind articole şi foiţe sub pseudonimul „Vilu”. A scris piesa de
5 Manuscris în posesia lui Ioan Albu din Timişoara. teatru „Nuntă fără voie” pe care Asociaţia de teatru românesc
6 Ion Albu, Ziarul Ţăranul, în revista „Almăjul”, sept. „Thalia” o premiază cu 1.000 de lei. (Conf. Almanachul judeţului
2011, pag. 9. Caraş, pe anul 1932, pag. 217).

Pag. 66