Page 70 - Morisena14_19

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019

printre altele, vremea „dărilor” care împovărau atât de din Vârşeţ îl îndeamnă pe Romulus S. Molin să meargă
16
mult ţăranii: la temniţă pentru a-l îmbărbăta: „Du-te Romulus, tu poţi
„În cele două zile de mai înainte, înarmaţi ca de să faci ceva pentru bietul om că ni se prăpădeşte şi cu
război, cu puştile încărcate şi cu două trăsuri în urma lor el nădejdea noastră”. Branişte este vizitat și îi spunea în
pentru adunat zăloagele, au făcut o mulţime de descinderi faţa procurorului că „de două zile n-are pâine, porţia ce o
prin curţile şi casele oamenilor, ridicându-le unora până capătă e o amestecătură de făină din glodul cucuruzului cu
şi cenuşa din vatră. tărâţe mucezite ce miroase greu şi că se îmbolnăveşte” .
17
La casa săteanului David Popa, găsind uşile Presa bănăţeană a fost foarte bogată. Mulţi din
încuiate, familia fiind fugită, au spart şi au intrat înăuntru, cei care şi-au adus aportul la transmiterea informaţiilor
şi pentru câteva sute de lei rămăşiţă i-au ridicat toate au fost aceşti ţărani plugari dornici să aştearnă pe hârtie
hainele, precum şi oala cu cârnaţi şi costiţe şi încă un coş doleanţele şi de multe ori durerile lor. Unii dintre ei au
cu vreo câteva ouă” 14 reuşit să-şi înnobileze numele pe volume tipărite. Alţii au
Din corespondenţa lui Petru Petrica din Cârnecea rămas doar în amintirile noastre, păstrându-le tot respectul
descoperim o altă latură a interesului acestor ţărani pentru pentru preocupările lor publicistice.
un domeniu aparte – istoria patriei. Într-un lung şir de Istoria presei româneşti din Banatul de Munte ia
scrisori Petru Petrica îl informează pe dr. Aurel Cosma naştere în secolul al XIX-lea, când apar primele periodice
despre unele date istorice auzite de pe la alţi intelectuali la Bocşa, Reşiţa, Oraviţa şi Caransebeş. În toamna anului
15
de marcă care au trăit acele vremuri. 1882, la Bocşa apare „Privighetoarea, foaia poporală
Condeierii ţărani, aceşti împătimiţi ai scrisului, nu se română pentru luminare şi distracţie”, mutată în luna
deosebesc cu nimic de fenomenul picturii naive descoperit aceluiaşi an la Reşiţa. Ulterior, în actuala reşedinţă de
în Banatul frate de peste graniţă. Aidoma scenelor maestre judeţ au mai luat fiinţă „Revista”, „Opinca”, „Pedagogul
ale penelului acestor pictori naivi, scriitorii ţărani aduc român”, „Balaurul” (în ultimul deceniu al secolului al
în prim-plan realitatea satului, dorinţa ţăranului de a XIX-lea), „Valea Berzavei” (1919-1920, 1932-1934),
se manifesta prin originalitate şi spontaneitate. Când „Reciţa noastră” (1922), „Curierul bănăţean” (1924-
se aşeza seara, după o muncă istovitoare, în faţa foii de 1925), „Glasul muncitorului român” (1933-1938), „Suflet
scris, ţăranul n-avea un plan prestabilit pentru a-şi scrie românesc” (1935-1938), „Reşiţa” (1935-1940) şi altele .
sentimentele pe hârtia albă. Scria ce gândea, ce dorea să La nivelul Almăjului, pentru că trebuie să amintim
se întâmple, ce ar fi mai bine pentru el şi semenii lui. Nu şi despre asta, prima publicaţie apare după evenimentele
aveau pretenţia unor scriitori adevăraţi, scriau din plăcere, din decembrie 1989. Iată ce spune scriitorul I. M. Almăjan
scriau frumos aşa cum şi lăutarii satelor noastre cântau legat de această primă apariţie publicistică: „... dar, un ziar,
„cu gială” doinele, cele mai înălţătoare cântece de pe
pământ. Scoteau revistele pe banii lor, publicau în volume, 16 Romulus S. Molin s-a născut la 13 oct. 1886 în satul
foarte rar plătite, dar nimeni nu le putea opri dorinţa de Maidan. Înainte de primul război mondial este ziarist profesionist
afirmare şi de exprimare. Pentru cuvântul exprimat au şi publică pentru Partidul Naţional Român din Ungaria la ziarele:
„Lupta”, „Poporul român”, „Foaia Ilustrată” şi „Cucu”, iar
fost, de multe ori, pedepsiţi, încarceraţi. Aş relata, ceva apoi este corespondent pentru Budapesta al ziarului arădean
semnificativ în acest sens. În anul 1918, Valeriu Branişte, „Tribuna”. În 1918 înfiinţează, alături de P. Râmneanţu şi P.
directorul ziarului „Drapelul” din Lugoj este întemniţat Bizerea, ziarul „Opinca”, care apare doar câteva numere şi ca
la Curtea Marţială din Seghedin pentru curajul său urmare a ocupării Banatului de sârbi este nevoit să părăsească
publicistic. Mihail Gropşianu şi protopopul Traian Oprea Vârşeţul „curentat fiind de sârbi pentru românismul său”.
În perioada dintre cele două războaie înfiinţează, editează şi
redactează mai multe reviste şi gazete bănăţene: „Tribuna
Crişana”, Suflet Nou” din Comloşu Mare şi „Zorile Banatului” Banatului” în Timişoara (1921-1922); „Ţărănimea”, Oraviţa,
din Oraviţa, „Cuvântul satelor” din Lugoj, „Lumina Caraşului” între 1925-1927; „Tribuna Banatului”, Timişoara, (1928-1929);
din Bocşa Montană ş.a. Au rămas în manuscris volumele: Scrie următoarele cărţi: „Velika Sârbia”, ce apare la editura
„Chipuri din Banat”( nuvele şi schiţe), „Teatru sătesc”( piese de ziarului „Românul” din Arad, în 1918, „Afurisenia lui Moise
teatru), „Povestiri bănăţene” (schiţe şi nuvele), „Zbuciumări” Nicoară”, Oraviţa, 1926; „Moţii Banatului”, Craiova, 1927,
(articole pe problematică social-cultural-naţional-ţărănească) „Românii din Banat” (monografie), Craiova, 1928;, „Camera de
precum şi „Antologia scriitorilor, compozitorilor şi oratorilor comerţ şi Industrie a Banatului”, Craiova, 1928; „Funcţiunea
plugari din Banat”. economică a ziarului – ziare şi ziarişti”, sub pseudonimul dr.
14 Petru Petrica, Amurguri de vară, Ed. Facla, 1976, Ion Garavina, Sibiu, 1942, precum şi Almahul Banatului pe anii
Perceptorul, pag. 81 1929, 1930.
15 Valeriu Leu, Studii şi documente bănăţene 2, Ed. 17 R. S. Molin în „Lupta”, Lugoj, anul 1, nr. 7 din 17
Mirton, Timişoara, 2011, pag. 346 şi urm. octombrie 1920.

Pag. 68