Page 71 - Morisena14_19
P. 71

Revistă de cultură istorică



        după ştiinţa mea, nu s-a tipărit aici. ( Ţara Almăjului n.n.).   Pr. dr. Valentin Bugariu
        Astfel,  primul  număr  al  revistei  Almăjul,  cu  preocupări             (Birda)
        în domeniul credinţei, şcolii, limbii şi istoriei  neamului
        mi se pare un eveniment. Redactat de dascăli de ţară, de   Satul românesc din vremea
        profesori de la liceul din Bozovici, acest număr cuprinde
        însemnări  din  istoria  ţinutului,  date  despre  vestigiile        lui Cuza Vodă
        istorice, neglijate din nefericire de arheologi, consideraţii
        asupra şcolii şi al bisericii în educarea sătenilor, în special                         Sărbătorim cu bucu-
        al tinerilor” .                                                                   rie  anul  acesta  împlinirea
                   18
              Cu  toate  acestea,  imediat  după  apariţia  primului                      a  160  de  ani  de  la  unirea
        număr al revistei Almăjul am descoperit că în Almăj au mai                        Principatelor Române.
        avut loc tentative de apariţie a unei asemenea publicaţii.                              Prin dubla alegere
        Prof.  V.  Nemiş  din  Rudăria  preciza  că  în  perioada                         a  lui  Alexandru  Ioan
        interbelică,  prin  1940,  câţiva  studenţi  ar  fi  publicat,                    Cuza  în  Moldova,  la  4
        dactilografiat,  Almăjul  tânăr,  iar  prof.  dr.  ing.  Alimpie                  ianuarie,  și  Țara  Româ-
        Ignea  aduce în discuţie publicaţia Almăjul editată de prof.                      nească,  în  24  ianuarie
        Constantin Nedelcu din Oraviţa. Prin anul 2000 apare la                           1859,  a  apărut  un  nou
        Bozovici revista Almăjana a Centrului de Învăţământ de                            stat  pe  harta  Europei,
        pe lângă Liceul din Bozovici.                                                     Principatele Române.
              Fără îndoială că, în conţinutul ei, publicistica vremii                           Realizarea  unirii
        a adus în discuţie  locuri, fapte şi oameni din acele  timpuri.                   celor  două  țări  românești
        Literatura bănăţeană şi nu numai le foloseşte acum ca surse                       a  depins  de  situația  poli-
        de documentare şi nu puţine din aceste apariţii publicistice    tică europeană. În zona Europei de Est, trei imperii avea
        sunt folosite ca surse notabile în elaborarea unor lucrări   interese economice și politice: Imperiul Otoman sub a cărui
        ştiinţifice: teze de licenţă sau teze de doctorat pentru mai   suzeranitate se aflau cele două țări românești: Valahia din
        tinerii  noştri  colaboratori.  De  asemenea,  sunt  luate  în   1460  și  Moldova  din  1513;  Imperiul Austriac  care,  după
        calcul şi biografiile unora dintre aceste condeie ţărăneşti,   războiul cu turcii, a obținut victoria și, după pacea realizată
        rezultând chiar lucrări tipărite.                     prin Tratatul  de  la  Passarowitz  (21  iulie  1718),  a  ocupat
              În  lumina  acestor  fapte,  publiciştii  presei  rurale   Oltenia (1718-1739); Imperiul Țarist, care a obținut de la
        din  Banatul  istoric  s-au  asociat  în Asociaţia  Publiciştilor   turci Basarabia, care a stat astfel sub administrația imperială
        Presei Rurale din Banatul Istoric, cu sediul  la Timişoara,   timp de o sută șase ani (1812-1918).
        care cuprinde pe toţi cei interesaţi de publicistica sătească.   A existat însă și o înțelegere a situației românilor,
        Asociaţia numără peste 50 de publicişti, ale căror apariţii   diplomați europeni au văzut în actul unirii un act firesc
        se bucură de multă căutare şi apreciere în comunităţile în   politic, care să pecetluiască unitatea de neam, limbă și
        care apar. În spiritul unei adevărate colegialităţi aş menţiona   credință a românilor de dincolo și dincoace de Milcov
        câteva  din  aceste  publicaţii:  Suflet  Nou  (Comloşu  Mare),   și  chiar  de  peste  Carpați:  ,,Unirea  într-un  singur
        Foaia  Săcălazului  (Săcălaz),  Foaia Voislovei  (Voislova),   imperiu a tuturor românilor cuprinzând în consecință
        Vatră nouă (Giarmata Vii), Tibiscus (Uzdin, Serbia), Foaia   Basarabia, Bucovina, Moldova, Valahia, Transilvania
        săcoşană (Secaş), Vatra Satului (Ferendia), Arcadia (Anina),   și  Banatul  Timișoarei.  În  pofida  sfâșierilor  seculare,
        Cuvântul torăcean (Torac, Serbia), Almăjul (Şopotu Vechi),   toate aceste țări au păstrat unitatea de neam, unitatea de
        Arhanghelul (Birda), Familia (Petrovasâla, Serbia), Lumina   limbă, unitatea de moravuri și sentimente: toate aspiră
        giroceană  (Giroc)  Anghel  (Sânmihaiu  Român),  Candela   la unitate politică. Există acolo zece milioane de latini
        vieţii (Comloşul Mare) Sărcia (Sărcia, Serbia), Vestea de   răspândiți  pe  un  pământ  bogat  și  fertil,  care  ar  oferi
        Mehadia  (Mehadia),  Scripta Manent  (Grădinari),  Jurnal   resurse unei populații de patruzeci de milioane. Ei își
        de  Răcăşdia  (Răcăşdia),  Opinia  (Săcălaz)  etc.  Mai  mult   cunosc și își laudă afinitățile de origine cu popoarele
        decât atât, începând din decembrie 2015 la Şopotu Vechi   Occidentului ”.
                                                                          1
        apare publicația Românii din Timoc (sub redacţia revistei
        de cultură Almăjul), care se adresează fraţilor români de pe   1  Elias  Regnault,  ,,Istoria  politică  și  socială  a  Prin-
        Valea Timocului şi a Moravei din Serbia.              cipatelor  dunărene”,  în  vol.  Românii  la  1859  Unirea  Prin-
                                                              cipatelor Române în conștiința europeană. Texte străine, vol. II,
              18   Ion  Marin Almăjan,  Primul  ziar  din  istoria  Ţării  Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 18. (Se
        Almăjului, în revista Almăjul, dec. 1995, pag. 2      va prescurta în continuare Românii la 1959…).


                                                                                                         Pag. 69
   66   67   68   69   70   71   72   73   74   75   76