Page 73 - Morisena14_19

Revistă de cultură istorică

voastre, din care nimeni nu că mai poate izgoni. Siliți-vă dar, rând, și noutăți în ceea ce privește arhitectura rurală.
continuă Cuza – a le îmbunătăți și a le înfumuseța; faceți-vă Casa (locuința) a primit o nouă încăpere sărbătorească
case bune și îndestulătoare; înconjurați-le cu grădini și cu frumos împodobită, dar fără sistem propriu de încălzire,
pomi roditori. Înzestrați-vă satele cu așezăminte folositoare ce demonstrează caracterul temporar de locuire. În sat au
vouă și urmașilor voștri. Statorniciți mai ales și pretutindenea apărut rând pe rând noi clădiri: primărie, școală, bancă
școale, unde copiii voștri să dobândească cunoștințele ș. a., care, alături de biserică, formează centrul civic al
trebuitoare, pentru a fi buni plugari și buni cetățeni ”. comunității. O constantă a românilor o reprezintă hărnicia,
6
Legea rurală a ajutat cea mai numeroasă clasă socială priceperea, dar și existența unui fond bănesc îndestulător
și anume țărănimea. Clăcașii alcătuiau, în 1857, cea mai mare de a purta de grijă edificiilor familiale. Spre Hârlău, mai
parte a țărănimii, ei însumând, potrivit lui Vasile Boerescu – precis la Flămânzi s-au putut observa următoarele: ,,Sunt
520.000 de familii (330.000 în Țara Românească și 190.000 case nouă – și se tot clădesc – care prezintă un coperiș bine
în Moldova), deși în preajma reformei din 1864 n-au fost pieptănat, ochi de ferești bine deschiși și o față curată, pe
înregistrate decât 445.019 familii clăcășești. Lor li se adăuga care o împodobesc brâiele albastre. Din cele vechi chiar,
țărănimea liberă – răzeșii și moșnenii – care dețineau încă niciuna nu tânjește într-o rână și nu dovedește neîngrijirea
din 1864 circa 800.000 ha. teren arabil, cam o zecime din unui gospodar prea lăsător în voie. Toate curțile sunt
suprafața particulară, restul fiind atunci stăpânit de circa împrejmuite cu bune garduri de nuiele sau de cetini
4.500 de proprietari. În 1860 existau în Țara Românească înflorite. În cuprinsul lor se văd coșere strâns împletite,
66.035 de țărani devălmași și 107.682 de mici proprietari cu pomi roditori sădiți des și păduri de păpușoaie înspicate.
un venit inferior sumei de 10 galbeni. Prin legea rurală peste Câte o gospodină se ivește, foarte în treabă cu ale casei, pe
400.000 familii de țărani au fost împroprietărite cu locuri când omul ei lucrează la câmp ”.
9
de muncă, iar aproape alți 60.000 săteni au primit locuri de La Comănești, vizitatorul a ajuns duminica,
casă și de grădină . a participat la Sfânta Liturghie și, cu acest prilej,
7
Un episod deosebit din viața satului din vremea lui portretizează lăcașul de cult și pe credincioșii de aici:
Cuza Vodă ne este ilustrat de Creangă. Dacă Eminescu a ,,Satul are o școală frumoasă. Biserica, ce răsare din
dat strălucire domnitorului Mircea cel Bătrân, prietenul ierburi înflorite, răsună de cântările slujbei de Duminecă.
său humuleștean a scos din uitare figura lui Ion Roată E plină de o asistență foarte credincioasă. Femeile stau
(1806-1882), țăran român și deputat în Divanul Ad-hoc lângă ușă: poartă conciuri, cele măritate; îmbrăcămintea
și luptător înflăcărat pentru realizarea Unirii și a reformei lor se deosebește mult de la una la alta: sunt fote și fuste
agrare. În 23 septembrie 1857, Ion Roată a fost ales în groase de postav bătător la ochi, cămăși cu arnici și
comisia de verficare a mandatelor membrilor Adunării – cămăși bătute cu fluturi. Bărbații, care ocupă mijlocul
comisie de validare. În cadrul aplicării legii rurale din naosului, poartă sumane cafenii sau podoaba grea și
1864, Ion Roată a făcut parte din comisia constatatoare scumpă a cojocului .
10
a plasei Zabranți, Putna, pentru stabilirea suprafețelor și Vorbind despre Unirea Moldovei cu Țara Românească,
numărului de clăcași de pe moșiile boierești, care urmau Ion Heliade Rădulescu spune că Unirea este ,,acoperișul
a fi împroprietăriți . care trebuie să adăpostească și să protejeze două locuințe
8
Chiar dacă legea rurală nu s-a putut aplica din primul alăturate . Legea rurală a lui Cuza a reușit acest lucru, de
11
an din pricini organizatorice, neexitând personal calificat a întări pătura cea mai mare a populației românești până
(ingineri, topografi ș. a.), sau legate de reaua voință a la următoarea Reformă agrară din 1921. Satul românesc a
prefecților și primarilor, în marea lor majoritate proveniți cunoscut o dezvoltare atât în ceea ce privește arhitectura
din sânul clasei boierești, totuși aceasta a avut urmări casei tradiționale, dar și a modernizării și rentabilizării
ireversibile în dezvoltarea satului românesc după Cuza. agriculturii. S-a făcut o trecere de la agricultura de
Marele istoric român Nicolae Iorga a scris un subzistență la cea de masă. În acest sens au fost achiziționate
jurnal de călătorie prin satele din Moldova și Muntenia. mașini agricole și au apărut chiar muncitorii în agricultură.
În descrierea plastică a locurilor, istoricul amintește Prin reforma agrară, Cuza a pus bazele dezvoltării durabile
că alături de tradiționala așezare au apărut, rând pe a satului românesc de dincolo de Carpați.

6 Constantin C. Giurescu, Viața și opera lui Cuza Vodă, 9 Nicolae Iorga, Sate și mănăstiri din România, Ediția a
Editura Științifică, București, 1966, p. 272. II-a, Editura Librăriei Pavel Suru, București, 1916, p. 22-23. (Se
7 Dan Berindei, Epoca Unirii, Editura Corint, București, va prescurta în continuare Sate și mănăstiri…).
2000, p. 127; 170. 10 Nicolae Iorga, Sate și mănăstiri…, p. 64.
8 Vasile T. Iorga, ,,Să ne amintim de… de Moș Ion 11 ,,Conservatorul”, nr. 2/1859, p. 30 după Elias Regnault,
Roată”, în https://jurnalspiritual.eu/sa-ne-amintim-de-mos-ion- ,,Mistere diplomatice pe malurile Dunării”, în vol. Românii la
roata/, accesat 19. 01. 2019. 1959…, p. 127.

Pag. 71