Page 69 - Morisena14_19

Revistă de cultură istorică

Paul Târbăţiu , publicaţia Grănicerul apare la Mehadia viaţa satelor. În programul publicaţiei Zorile Banatului,
11
condus de Ion Marghetici. Semnalăm obligatoriu publicaţia conducătorul ei, Paul Târbăţiu, sublinia: „scopul ei a fost
Nădejdea din Vârşeţ, organ de presă al fraţilor din Banatul crearea unor curente de idei sănătoase şi strecurarea
orfan. Redactorul era Nicolae Roman, un român care pentru dragostei pentru litera scrisă”. Aproape de aceeaşi
credinţa sa a fost de multe ori în atenţia autorităţilor iugoslave.
Fără îndoială că numărul apariţiilor poate fi mult mai lung
mai ales după ce aceste publicaţii au fost „aplaudate” şi
încurajate de intelectualii de marcă ai timpului. Aurel Cosma
nota în articolul Literatura ţărănească din Banat: „plugarii
noştri bănăţeni au o superioritate intelectuală şi spirituală
care îi ridică din comun”, iar despre publicaţiile ţărăneşti
afirmă: „aceste ziare au introdus în viaţa noastră publică
un nou curent, care i-au făcut pe diriguitorii politicii să se
intereseze mai îndeaproape de nevoile păturii ţărăneşti. Ele
erau organe ale intereselor plugăreşti, erau tribune la care
se dezbăteau marile probleme ce se puneau satelor noastre
după Unire”.
Intelectuali de seamă ai vremii sunt nevoiţi să
recunoască amploarea participării ţăranilor condeieri Corul bisericesc din Răcăşdia, din care a făcut parte şi
la îmbogăţirea conţinutului de bază al unor reviste şi scriitorul plugar Ilie Crăciunel
publicaţii dedicate satului. În această situaţie se afla şi
Virgil Birou, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor din Banat,
sau Nicolae Ivan, director la revista Fruncea, care publică părere era şi ţăranul scriitor Ghiţă Bălan din Comloşu
din creaţia ţăranilor condeieri. Acum debutează ţăranul Ion Mare: „activitatea noastră să contribuie la promovarea
Frumosu din Ciuchici, iar la rândul ei, Voinţa Banatului, în lumea satelor a unui curent de gândire sănătoasă, la
redactor responsabil Iosif Goian, rezervă o pagină întreagă o judecată dreaptă şi o orientare sigură a ţărănimii în
creaţiei condeierilor ţărani şi folclorului. chestiuni sociale, economice şi politice din acea vreme”.
Scriitorul Petru Vintilă priveşte această mişcare ca Ideile exprimate de aceşti condeieri îşi găseau
pe un fenomen „unic în lume” şi arată în continuare: „pot expresia în creaţiile lor – poezie, proză, teatru scurt ori
spune despre ea, cu atât mai orgolios cu cât mişcarea articole de ziar.
literară a fost opera scriitorilor ţărani, nu atât a scriitorilor
citadini, că a reprezentat cea dintâi încercare masivă şi Muncind cu sapa, plugul ori cu carul
coerentă de a scoate literatura bănăţeană din condiţia ei Asta ţi-e scris alăturea cu boii,
provincială şi de a o integra în fenomenul literar naţional”. Robit fiind durerii şi nevoii
Tot pe această linie a recunoaşterii meritelor condeierilor Răbdând să-ţi duci osânda şi amarul 12
ţărani, Vasile Goldiş i se adresează lui Paul Târbăţiu din
Comorâşte: „E muncă uriaşă ce trebuie săvârşită până Paul Târbăţiu descrie cu un crud realism viaţa de
când plugarul român va fi în stare să pună integral în ţăran, conştient fiind că:
valoare toate minunatele sale aptitudini şi virtuţi, ce le are
de la rasa latină şi de la pământul pe care s-a integrat”. De mii de ani c-o ură-nverşunată
Ca un fir roşu se desprinde urmărirea unor anumite Se războiesc: sătulul şi flămândul...
interese comune care militau pentru apărarea demnităţii
ţăranului, pentru dezvoltarea lui intelectuală, pentru o Petru Petrica , din Cârnecea, aduce în proza lui,
13
viaţă morală, pentru introducerea culturii şi civilizaţiei în
12 Paul Târbăţiu, Sclavii pământului, Oraviţa, 1938.
11 Paul Târbăţiu s-a născut în anul 1902 în satul 13 Petru Petrica s-a născut la Cârnecea în 4 oct. 1902.
Comorâşte. Din anul 1923 colaborează la mai multe reviste ale Primele încercări în ale publicisticii le semnalăm în gazeta
vremii din acea perioadă. În 1928 scoate la Comorâşte cea dintâi locală „Progresul” din Oraviţa (debutează în nr. 25 din 21
revistă literar-ţărănească din Banat, Zorile Banatului. În 1941 iunie 1924. Publică articole de ziar, schiţe, nuvele şi piese de
scoate, la Oraviţa, Calendarul Ţărănimii. Publică următoarele teatru. În 1941 publică piesa de teatru „Păcate”, mult jucată de
volume: Cântece şi flori, Oraviţa, 1927, „Vântului”, Craiova, amatori pe scenele din apropiere. Publică şi sub pseudonimele
1928 şi Sclavii pământului, Oraviţa, 1938. Semnează sub „Plugarul de la Cârnecea” sau „Pătru Opincă”. A colaborat
pseudonimele „Nicu Gărână şi „T. Bănăţeanu” la revistele: „Luceafărul”, „Revista Institutului Social Banat

Pag. 67