Page 74 - Morisena14_19

MORISENA, anul IV, nr. 2 (14)/2019

Restituiri Ne binecuvântară fără multă gălăgie, simplu, în cuvinte
puţine, dar izvorâte din cea mai curată însufleţire.
Adunarea dela Igriş Ne urcarăm în trăsuri. Convoiul de 10 trăsuri cu

din 7 mai 1911* patru cai, toţi îmbrăcaţi în verdeaţa nădejdilor noastre de
mai bine. Biciurile lungi pocniră ca pistoale de haiduci.
Caii strânşi în frâne de mâinile vânjoase ale feciorilor
Ziua de 7 maiu a.c. a adus cauzei naţionale o prea îmbrăcaţi în particulara lor uniformă din Igriş, porniră în
plăcută surprindere. E măreaţa adunare poporală de la Igriş. trap maiestuos dealungul târgului Periamos. Ieşiră şvabi la
Adunarea aceasta e un simptom, care ne deşteaptă nădejdi uliţă şi priviau uimiţi la scena ce se desfăşura dinaintea lor.
noui întru biruinţa sfintei cauze a neamului românesc, Clătinau din cap, unii îşi ridicau pălăriile şi se întorceau
pentru care luptăm. vorbind unii cu alţi. Ce-or fi gândind, ce-or fi vorbind?
Vom reveni asupra importanţei politice a acestei Am ieşit apoi din orăşel şi am apucat drumul
adunări în proximul număr poporal al ziarului nostru. Căci larg de ţară spre Igriş Am trecut prin Sânpetrul sârbesc,
adunarea de la Igriş e unică în felul ei până aci. Adunarea acum Nagyszentpéter, unde se află domeniul diocezei
aceasta n’a fost iniţiată nici din iniţiativa comitetului Aradului cumpărat dela Szapáry Pál. Tavarăşul meu ţăran
naţional, nici din partea conducătorilor naţionali din Arad, îmi povestea cum luase parte, copil fiind, ca gonaciu la
nici chiar din partea Românilor intelectuali din Igriş. vânătorile organizate de grof. El primea pentru osteneala
Această splendidă adunare poporală a fost pusă la cale şi zilei întregi, 60 fileri, iar groful călărea câte trei cai pe zi,
a fost aranjată dela început până la sfârşit, de către însuşi care valorau mii de coroane.
poporul român, de către ţăranii români din Igriş. Eram copil sărac îmi zice igrişanul. Tatăl meu
Ţăranii români din Igriş ni s’au adresat cu întrebarea, avea pământ foarte puţin. Cu multă osteneală şi cu ajutorul
dacă am putea noi să participăm la o adunare poporală, pe lui Dumnezeu, am ajuns acum la stare bunişoară, dar
care dânşii doresc să o aranjeze în comuna lor. Lucru prea aud că groful şi-a mâncat averea de multe milioane, ce
firesc, ne-am bucurat şi li-am promis participarea noastră. a moştenit-o de la părinţi. A mâncat-o răspunsei. Tocmai
Iubiţii noştri ţărani au fixat ziua adunării pe acum se scrie în gazete.
Duminică, 7 Maiu a.c. Dânşii s’au dus la Periamos
(Periam) la pretură, de au anunţat adunarea cu ordinea 2
de zi a adunării de la Arad. Dânşii au anunţat pe oratori.
Pretura a luat la cunoştinţă anunţarea adunării. Aşa să le ajute Dumnezeu la toţi. Amin!
Pe cale ni s’a întâmplat un incident, care putea
Plecarea din Arad şi sosirea în Igriş. să fie fatal. Prima trăsură în care şedea advocatul dr.
Cornel Iancu din Arad, cu trei ţărani şi un băieţel de
Astfel ieri dimineaţă am plecat din Arad mai mulţi vre-o 8 ani a păţit rău. Pe drum, între Sânpetru şi Igriş,
aderenţi ai partidului naţional român, la Periamos. Am caii înaintaşi s’au speriat de ceva şi au luat-o razna spre
sosit aci la orele 9 dimineaţa. Era o zi nouroasă. Noi nu şanţul lat şi adânc dela marginea drumului. Am stat cu
eram prea veseli căci ne temeam de vr’un eşec. Ştiam că toţii înmărmuriţi.
românii intelectuali din Igriş, în faţa adunării proiectate, Caii se sloboziră în şanţ, trăsura după ei şi
stau la o parte şi aveam îngrijorări, că poate şi poporul e văzurăm cum se răstoarnă cu roatele în sus peste cei
desbinat şi astfel adunarea va avea un aspect prea umil. ce se aflau în ea. Un murmur de groază se auzi. Trăsura
Cu sosirea nostră în Periamos nedumeririle ni s’au se desfăcu. Caii însă ca prin minune se opriră în şanţ şi
schimbat în cea mai mare bucurie. La gara din Periamos văzurăm cum se ridicară toţi cei căzuţi sănătoşi şi teferi,
ne aşteptau trimişii poporului din Igriş. Veniseră în calea fără să li se fi întâmplat absolut nimic. Nespusă bucurie
noastră cu 10 trăsuri, la fiecare trăsură câte 4 cai ca patru la toţi. Cocia fu scoasă la drum, aşezată cum trebuie,
zmei. Trăsurile şi cai împodobiţi tot cu crengi şi ramuri caii prinşi şi hai înainte.
verzi. La căciulile şi pălăriile ţăranilor frunze verzi. Nici E semn de la Dumnezeu, a zis în discursul său,
un intelectual cu dânşii. Pe peron vr’o 4 jandarmi care domnul V. Goldiş la adunare. De multe ori poporul român
ne priveau crunt şi pătrunzător. Ţăranii parcă nici nu-i a fost aruncat prin duşmanii săi de moarte în abisul
băgau în seamă. Fără frică strigară cu toţii „să trăiască”. nefericirii, dar din toate nefericirile poporul acesta a ieşit
teafăr şi sănătos. Asta a voit să ne arate providenţa prin
* Articol publicat în ziarul „Românul” nr. 90 din anul ceea ce am păţit pe cale. Să avem nădejde, că şi acum vom
1911. Textul și imaginile ne-au fost trimise de Florea Jebelean. ieşi biruitori din lupta la care pornim.

Pag. 72