Page 67 - Morisena14_19

Revistă de cultură istorică

Cea mai bogată activitate de creaţie în rândul 1919. Printre principalii colaboratori erau: Teodor Moga
ţăranilor s-a desfăşurat în perioada interbelică, mai ales din Secaş şi Ioan Banu din Iertof, amândoi preoţi.
după Marea Unire din 1918. În această perioadă au apărut În articolul program din primul număr, intitulat „Să
ziare şi reviste ţărăneşti, unele dintre ele având o viaţă brăzdăm viitorul dorit”, Ilie Crăciunel scria: „Daţi-ne voie,
lungă şi apariţii regulate. popor român, şi nouă câtorva ţărani muncitori, ca unora
care, frământaţi de dorul de a trudi pentru bine, adevăr
şi libertate, să prindem nu numai de sapă, plug şi coasă,
ci câtuşi de puţin şi de roata motorului vieţii neamului”.
Începuturile presei ţărăneşti au fost grele. Lipsa de
fonduri pentru acoperirea cheltuielilor de tipar şi mai ales
dificultăţile de răspândire l-au determinat pe Ilie Crăciunel
să publice în nr. 4 un stăruitor apel către plugari ca să sprijine
foaia: „trebuie să trăiască această primă foaie ţărănească
redactată de noi, ţărani şi plugari, pentru că viitorul nu
mai iartă ca noi, ţărănimea, să fim neorganizaţi”.
Tematica ziarului cuprindea aspecte din frământările
social-politice şi culturale ale ţăranilor. Această publicaţie
a însemnat nu numai începutul unei mişcări de clasă socială
a ţărănimii bănăţene, dar ea a fost un factor de manifestare
şi de afirmare a condeierilor plugari, care şi-au revendicat
locul lor în publicistică şi literatură.
Articolele tipărite de I. Crăciunel au fost scrise cu o
anumită duritate şi într-un ton revendicativ. El se transpune
într-un fel de purtător de cuvânt al maselor ţărăneşti din
Caraş şi insistă cu vehemenţă la îmbunătăţirea grabnică a
situaţiei economice a celor de la sate.
Sesizate şi luate prin surprindere de apariţia unui
ziar tipărit de ţărani pentru ţărani, la câţiva ani după marea
răscoală ţărănească din 1907, autorităţile au considerat că
ziarul propagă agitaţie în rândul ţăranilor şi, ca atare, printr-
un ordin al primului prefect român dr. Gheorghe Dobrin,
din Lugoj, este interzisă apariţia ziarului la sfârşitul lunii
decembrie 1919.
Ilie Crăciunel Gazeta Ţăranul a fost suprimată şi I Crăciunel a
fost judecat de tribunalul militar sub învinuirea de agitaţie.
În frământările cărturarilor de la sate, de prove- La proces a adus colecţia ziarelor ca să-şi dovedească
4
nienţă plugărească, se remarcă, în primul an după nevinovăţia , el fiind în cele din urmă achitat.
Unire, o tendinţă de organizare politică a acestei pături Ilie Crăciunel s-a născut în 18 iulie 1883 în comuna
sociale. În acest sens, a pornit şi acţiunea de înfiinţare Răcăşdia, din judeţul Caraş Severin. Părinţii, muncitori
a primului organ de presă, Ţăranul din Oraviţa, ca să agricoli, l-au dat la şcoala primară din sat. A făcut 6 (şase)
susţină şi să apere interesele şi drepturile ţăranilor. clase primare cu renumitul dascăl şi publicist Emilian
Ilie Crăciunel a fost cel dintâi care a redactat o Novacoviciu, cu care va lega o strânsă prietenie până la
gazetă proprie ţăranilor din Banat. A fost o încercare moartea bătrânului dascăl. Acesta îi insuflă dragostea pentru
curajoasă, dar de scurtă durată. învăţătură şi îi pune la dispoziţie cărţi din biblioteca sa.
Publicaţia săptămânală Ţăranul, subintitulată Gustul cititului s-a dezvoltat încă de tânăr în sufletul
„Organ democrat al ţăranilor bănăţeni”, a apărut la său. El îşi alimenta setea de cunoaştere din coloanele
19 octombrie 1919 la Oraviţa, la numai trei luni după vechilor ziare şi reviste la care se abonase şi la care a
intrarea trupelor româneşti în Oraviţa. A fost fondată început apoi să colaboreze, publicând versuri şi articole.
de I. Crăciunel în colaborare şi cu ajutorul material al 4 Se pare că această colecţie care trebuia să-l apere la
plugarului publicist Nicolae Vucu-Secăşanu. Au apărut proces a fost singura completă, motiv pentru care astăzi găsim
numai 5 (cinci) numere, în lunile octombrie-decembrie numere din Ţăranul destul de rar şi răzleţe.

Pag. 65