Page 66 - Morisena15_19

MORISENA, anul IV, nr. 3 (15)/2019

Cârşia lui Vasile – mărturie despre existenţa unor de cult folosit de călugării franciscani în însărcinările lor
călugări în zonă ne-o dă prof. V. Nemiş , care îşi aminteşte prin aceste locuri. În popor circulă ştirea că aceasta ar fi
75
că în 1938, când a stat de vorbă cu Sofia Lopătiţă din aparţinut mai apoi aşa numiţilor „călugări negri”, denumire
Gârbovăţ, îşi aduce aminte de următoarea relatare: „Muma ce le revine de la îmbrăcămintea impecabilă de culoare
mea tot mereu ne povestea că aici, nu departe de sat, sus neagră. Locul nu a fost cercetat sistematic, cu toate că intră
pe deal era o bisericuţă în mijlocul codrului, la locul numit în repertoriul punctelor ce stau în atenţia specialiştilor. Am
Cercoviţa , unde în timpurile vechi trăiau câte unul-doi făcut mai multe deplasări la locul Ţârcoviţa. Ultima vizită
76
călugări care ne botezau copiii, ne înmormântau morţii şi mi-a trezit o curiozitate care m-a împins la nişte concluzii.
oamenii le dau bucate, că pe atunci în satul nostru nu erau La o distanţă de câţiva metri de presupusul edificiu s-a găsit
nici biserică şi nici preoţi” o intrare (peşteră) în care au fost descoperite, într-o ordine
Gaura Chindiei (Pescari) a fost cercetată de V. uimitoare, mai multe vase (oale) la fel de mari. Nu mi-
Boroneanţ , care a constatat că peştera a fost locuită de am putut da seama de conţinutul lor. Cred, acum, că nici
77
călugări, fiind un aşezământ monahal unde a identificat pe n-am avut tăria de a le mai vedea, având în vedere atâtea
pereţii peşterii siluete umane cu analogii în câteva peşteri poveşti despre aceşti călugări. Să fi fost urne funerare? V.
din Franţa. N. Dănilă precizează că aceasta a fost iniţial Nemiş notează: „În anul 1935 am avut ocazia să-l cunosc
78
un schit cu valenţe creştine. Încăperea respectivă avea pe pe N. Jura în vârstă de 72 ani, care mi-a relatat o frumoasă
pereţi cruci de diferite tipuri. Peştera Gaura Chindiei- legendă... Câţiva ani mai târziu am urcat şi eu ca să-mi
79
Pescari, nu departe de drumul roman ce făcea legătura satisfac curiozitatea, cam 4-5 km până la Ţârcoviţa, situată
Almăjului cu Clisura, se înscrie ca un punct cercetat din pe coasta de apus a Muntelui Leordiş. Acolo este în adevăr
punct de vedere arheologic. o mică peşteră naturală în stânca de calcar, puţin mai mare
Mănăstirea de la Boişte – aşa este cunoscut în ca cea de la Piatra Scrisă de lângă Armeniş, în care pot
tradiţia locală locul unei presupuse biserici în perimetrul intra 4-5 oameni, dar alte urme nu se văd la faţa locului”
cătunului Stancilova din comuna Şopotu Nou. În 1966, L. Smeu pomeneşte că, după tradiţie, la locul
82
locuitorul Velcotă Pavel din Stancilova nr. 29 îmi relata: Ţârcoviţa a existat cândva „Mănăstirea dintre aluni”, unde
80
„Știu de la taica-meu că acolo, la Boişte, era din vechime o se văd şi astăzi urme de ziduri.
frumoasă mănăstire. Pe ridicăturile care se văd oamenii au Preotul Vasile Popovici , din Pătaş, aduce în
83
săpat pentru a scoate piatră. Au găsit la fundaţie şi cărămizi discuţie existenţa bisericilor vechi în Almăj şi notează:
care nu semănau cu cele de azi. Toate aveau un semn pe „De la locul numit Comoară-Prilipeţ… la aproximativ 30
ele. Moşu nu mi-a spus dacă mai ţine minte semnul. Erau m, în amonte de zidurile din timpul romanilor, sub arătură,
pătrate şi mai mari. În fundaţie s-a găsit lemn de gorun sunt fundaţiile unor ziduri. Localnicii le pun în legătură
care a început să putrezească. De aici veneau călugări la cu cimitirul de pietre funerare, sarcofage şi oseminte, din
praznicul casei şi slobozeau masa.” apropiere, pe care le consideră că ar fi fost un cimitir în
Mănăstirea Ţârcoviţa aşezată pe Valea Ducinului, jurul unei biserici existente cândva aici”
81
teritoriu aparţinând Mocerişului, a fost şi este cea mai Despre lăcaşurile de cult menţionate, istoria orală
mediatizată aşezare monahală din Almăj. Doar amintită, dă multe informaţii care ne ajută atât la localizarea lor,
necercetată, aici se presupune că ar fi existat un aşezământ cât şi la însemnătatea lor pentru locuitorii Almăjului.
Mănăstirea de la Boişte, localizată într-un loc foarte delicat
75 V. Nemiş, Bisericile din Almăj, manuscris în posesia
autorului, pag. 3. privind frontiera în partea apuseană şi singurul drum spre
76 N. Cornean, Monografia Eparhiei Caransebeş, 1940, Moldova Veche, Gaura Chindiei localizată la Pescari,
pag. 309. nu departe de drumul roman Almăj-Clisură, Găurile lui
77 V. Boroneanţ, „Arta rupestră în peştera Gaura Chindiei- Miloi aşezate pe artera ce lega Almăjul de Pusta Oraviţei,
Pescari, jud. Caraş Severin”, în Revista muzeelor, XLVI, 1977, întăresc convingerea că în aceste locuri mai mult decât
1, pag. 23-24. oriunde credinţa se perpetua din vechime şi continua să
78 N. Dănilă, „Elemente autohtone...”, în Mitropolia existe alături de populaţia autohtonă.
Banatului, nr. 11-12, 1984, pag. 722. Urmând tradiţia locală, am încercat să identific şi
79 M. Comşa, „Inscripţia chirilică din peştera Gaura să descriu primele lăcaşuri de cult construite din nuiele
Chindiei”, în Revista muzeelor, XLVI, 1977, 1, pag. 35-36. sau lemn care, în ciuda materialului perisabil din care erau
80 Gh. Rancu-Bodrog, Despre cetatea de la Stăncilova,
manuscris, 1970, pag.11-13. construite, au rămas doar în istoria orală a acestor locuri.
81 O. Bozu, C. Săcărin, O expediţie arheologică în Valea 82 L. Smeu, Contribuţii la istoria Almăjului, Ed. Litera,
Almăjului, D. Sitariu, Satul almăjan, Timişoara, 2005, pag. 241. Bucureşti, 1977, pag. 197.
V. Nemiş, Bisericile din Almăj, manuscris în posesia autorului, 83 V. Popovici, Despre istoria locurilor din Almăj,
pag. 3. manuscris la Muzeul Banatului Montan Reşiţa, Fond V. Popovici.

Pag. 64