Page 65 - Morisena15_19

Revistă de cultură istorică

Moneda emisă în vremea lui Isac II Angelos Tot din secolul IX sunt şi descoperirea unei construcţii
(1185-1195) ASPRON TRACHEA, descoperită într- de biserică săpată la Ilidia sau biserica de la Căvăran,
73
unul din mormintele cercetate, are pe avers chipul Sf. edificii care se încadrau perfect în aria dezvoltării culturale
Fecioare, cu tunică şi maphonion pe tron, ţinându-l în şi spirituale ale timpului. Fără îndoială că primele lăcaşuri
braţe pe Crist nimbat, iar pe revers împăratul în picioare de cult, construite din nuiele sau lemn, sunt greu de localizat,
cu stema în mâna stângă sceptru crucifer şi dreapta dat fiind materialul perisabil din care erau construite.
anexikabia Manus Dei, în câmp sus stânga. Mai trebuie Ca peste tot, în perioada creştinismului de început,
71
precizată poziţia în care este aşezat mortul, rânduiala în creştinii se adunau pe rând la casele lor, propovăduind
cimitir, toate aşa cum am pomenit de la moşi-strămoşi. învăţătura lui Christos. Vrem să amintim aici că dintre
O asemenea tradiţie nu se sălăsluieşte într-un an, doi, ea slujitorii acestei credinţe creştine unii hotărăsc să-şi dedice
este transmisă peste veacuri, din generaţie în generaţie, întreaga viaţă rugăciunii, devenind călugări în sihăstrie.
până se împământăneşte locului. Despre fenomenul sihăstriei dorim să aducem în
Despre prezenţa lăcaşelor de cult putem arăta că atenţie câteva aspecte legate nemijlocit de spaţiul istorico-
acestea vor fi existat ca peste tot dealtfel în meleagurile geografic de care ne ocupăm. Cu toate că datele scrise
locuite de români, dar instabilitatea vremurilor a făcut referitoare la sihaştrii locului lipsesc sau sunt pomenite
ca din acestea să rămână mărturie mult mai târziu. Încă tangenţial fără ca cineva să fi tratat tema cu curaj, aducem
de pe vremea migratorilor acestea erau sub imperiul în atenţia specialiştilor câteva noutăţi demne de luat în
incertitudinii. Cunoscându-le firea şi neştiind când şi de seamă. Pe drumul ce leagă Bozoviciul de Anina, cunoscut
unde vin aceştia, populaţia, oricare ar fi fost componenţa sub numele de Cheile Minişului, sunt şi astăzi câteva intrări
ei etnică, era mai tot timpul gata să apuce calea codrului ca în stânca din dreapta drumului spre Anina. Parte din ele
să-şi apere viaţa. Au luat cu ei credinţa, dar lăcaşul sfânt sunt cunoscute în popor sub numele de Găurile lui Miloi,
a rămas şi, de bună seamă, după trecerea acestora, de cele denumire provenită de la numele celui care s-ar fi adăpostit
mai multe ori, acesta nu mai era. în ele în drumul spre Oraviţa. Dar pe lângă acestea există
Construcţia unei asemenea case de închinăciune era alte două intrări mai mari, bine conturate, spaţioase, asupra
o problemă pentru întrega comunitate. Este exclus să fi cărora se cuvine a ne opri. Pentru aceasta apelăm la unul
existat o obşte fără biserică. Creştinul ştie de când lumea care le cunoaşte foarte bine, conducând lucrările de lărgire
„şase zile să lucrezi, iar a şaptea s-o serbezi” înţelegând şi asfaltare a drumului între anii 1961-1968. Iată ce ne
prin aceasta că ziua a şaptea era sortită odihnei, dar şi spune: „Pot spune că am participat aproape de la început
rugăciunii, purificării sufletului. Atestarea târzie a satelor la lărgirea drumului, care era foarte îngust şi rar se puteau
almăjene în documentele oficiale (conscripţii, danii, jude- petrece două maşini, fiind şi foarte puţine pe vremea aceea.
carea unor pricini de hotar etc.) face ca şi bisericile să fie Dacă lăsăm la o parte Găurile lui Miloi, care erau (şi sunt)
amintite abia în secolul al XVIII-lea. nişte simple intrări, sigur că despre celelalte două nu se
Documentele vremii pomenesc de o episcopie cu poate spune acelaşi lucru. Îmi aduc aminte că pentru a
reşedinţa la Cenad, centrul vieţii politice a voievodatului sfărâma stânca a fost nevoie de multă dinamită. La una
bănăţean, unde este amintit episcopul Ursus. dintre ele, cea dinspre Bozovici, avea deasupra la intrare
Episcopia, datată din sec. VIII-IX, este transformată, un semn pe care mi-l amintesc perfect. Nu ştiu cine l-o
după moartea voievodului Ahtum (1028), în episcopat fi făcut şi când. După dinamitare intrarea a devenit mai
catolic, fiind alungaţi în acelaşi timp călugării greci care erau spaţioasă şi înăuntru am putut vedea, foarte şters, o imagine
aici. Piesele de inventar arheologic descoperite la Sânnicolau pictată pe peretele dinspre răsărit care, după părerea mea
Mare au aparţinut mănăstirii Cenad, de tradiţie bizantină, şi a altor muncitori, ar fi fost Maica Domnului cu Pruncul.
72
după opinia cercetătorilor fiind datate sec. VIII-IX. Ne adăposteam, în vreme rea sau când mâncam, icoana
a devenit familială şi am început a ne ruga mai ales când
şi Variaş din jud. Timiş. Prezenţa monedelor bizantine în această fulgera sau înaintea meselor.” 74
zonă, alături de alte vestigii de certă provenienţă ori influenţă Încă nu ştim dacă peştera din discuţie a servit ca
bizantină, dovedeşte relaţiile culturale şi eventual politice ale locaş de închinăciune, dar cu siguranţă că atât semnul de
acestui ţinut cu lumea sud-dunăreană (conf. dr. Dana Bălănescu, la intrare, cât şi prezenţa icoanei ne îndreptăţesc să spunem
expert în numismatică, medalistică, gliptică). că acolo se putea trăi, artera de drum fiind singura legătură
71 Conf. dr. Dana Bălănescu, descriere făcută la
rugămintea autorului pentru care acesta îi aduce meritatele a Almăjului cu Pusta Caraşului.
mulţumiri. Vezi şi dr. D. Ţeicu în Studii istorice, 2003, pag. 58. 73 Dr. D. Ţeicu, Banatul montan în evul mediu, Ed.
72 Tezaurul de la Sânicolaul Mare a fost descoperit Banatica, 1998, pag. 76 şi urm.
de ciobanul Pera Vuin în anul 1799 şi se găseşte depozitat la 74 Conf. informaţiei locuitorului N. Olaru, fost şef de
Muzeul de Istoria Artelor din Viena. lucrări la drumul amintit.

Pag. 63