Page 64 - Morisena15_19

MORISENA, anul IV, nr. 3 (15)/2019

a le întrebuinţa zilnic şi dacă le purtau cu siguranţă că le De la preotul Nicolae Novacovici (1874-1939) din
cunoşteau şi semnificaţia. Gârbovăţ ne-a rămas următoarea însemnare: „Acest ţinut
Alături de aceste descoperiri mai putem aminti, în (al Almăjului, n. n) a fost locuit de coloniştii lui Traian, iar
treacăt, şi alte descoperiri din Banat, mult mai elocvente, ca drept dovadă avem castrul roman de la Dragomireana,
dar pentru moment acestea nu fac obiectul preocupărilor Şopotu Vechi, în imediata vecinătate cu Gârbovăţul, dar
noastre. Prezenţa acestor piese cu caracter creştin este şi descoperirea unui monument de piatră funerară romană
dovada libertăţii de credinţă ce emana din hotărârea scris cu litere latine: TOMAS FILIUS DOSSI VIXIT ANOS
lui Constantin cel Mare după oficializarea acesteia. XX, în traducere Tomas fiul lui Dossi, în vârstă de 20 de
Demonstrează în plus, dacă mai era nevoie, faptul că ani. Acest monument s-a aflat în pământul proprietarului
aici creştinismul avea rădăcini mai adânci, acest lucru Mihail Strein din comuna Gârbovăţ nr. casei 86, lângă
conducând viaţa zilnică fără întrerupere chiar după hotarul cu Şopotu Vechi, nu departe de Dragomireana.
evacuarea ordonată a împăratului Aurelian. Monumentul, în greutate de 790 kg, preotul N. Novacovici
Lipsa unei cercetări l-a dus la Caransebeş şi l-a predat Muzeului liceului Traian
amănunţite a Văii Almăjului Doda, spre păstrare” 67
face ca descoperirile de La fântâna de sub Dragomireana, locuitorul Nicolae
arheologie creştină să nu Olaru din Şopotu Vechi nr. 173, în anul 1946, păscând oile
intre în sfera de interes a în apropierea fântânii, găseşte lângă muşuroiul unei cârtiţe,
răspândirii creştinismului odată cu pământul scos de aceasta, o cruce cu braţele egale
în această parte a Banatului. din piatră, având unul din braţe frânt mai puţin de jumătate.
Almăjul fiind dependent Alături era scos din măruntaiele pământului şi un inel, dar cel
religios, în decursul istoriei, care mi-a relatat descoperirea afirmă că „nu am fost surprins
de Pretorium (Mehadia), de inel, dar m-am mirat de cruce, foarte fin lucrată” 68
Tibiscus (Jupa-Caransebeş), Descoperirile întâmplătoare, de multe ori fără
Dierna (Orşova) sau Drobeta importanţă pentru omul simplu, pot constitui dovezi certe
(Turnu-Severin), putem în lămurirea unor ipoteze, mai ales că Almăjul n-a fost încă
atribui cu tărie apartenenţa cercetat sistematic din punct de vedere arheologic. Legăm
unor asemenea descoperiri aceste observaţii locale de cercetarea sitului arheologic de
şi acestui spaţiu geografic. la Mârvilă din Şopotu Vechi (campanii între anii 1987-
Putem, de asemenea, afirma 1988), conduse de istoricul dr. Dumitru Ţeicu, care,
cu certitudine că fortificaţia în urma săpăturilor efectuate în necropola de la Şopot,
de la Gornea avea legături inventariază, printre piesele de şantier, şi un inel care are
sigure şi cu Almăjul dacă ţinem cont de existenţa drumului gravat pe el o figură umană, în picioare, în mâna dreaptă
roman ce lega Clisura Dunării de Ţara Almăjului, peste are cârja arhierească, iar mâna stângă ridicată. Este datat
pădure, prin Şopotu Vechi, făcând legătura cu altă arteră de sec. XII-XIII .
69
drum roman ce urca pe Nera spre culoarul Mehadiei. Despre existenţa şi transmiterea cultului creştin stau
În decursul timpului am avut ocazia să cunosc multe mărturie şi practicile de înmormântare din necropola de
locuri şi oameni din zonă, ceea ce m-a făcut ca acum să la Şopot: vasele sparte ritual, „banii mortului”, monedele
pot îndrăzni a reda câteva din descoperirile locale legate de care se aruncau în groapă, din care se spune că acesta va
credinţa creştină la oamenii în mijlocul cărora m-am format avea nevoie de ele pentru plata la trecerea vămilor .
70
ca om. Prof. V. Nemiş menţionează: „La Comoară au fost
făcute săpături de către istoricul maghiar Thormac, de preoţii 67 N. Novacovici, Monografia Comunei Gârbovăţ, 1937,
Mihai Blidariu din Prilipeţ şi Vasile Popovici din Pătaş. pag. 7-8. Exemplar dactilografiat xeroxat în posesia autorului.
De fiecare dată s-au dezgropat pietre funerare, sarcofage 68 Informaţie culeasă de la locuitorul N. Olariu, Şopotu
de piatră cioplită, oseminte, dar şi monede romane, care Vechi, în anul 1970.
69 D. Ţeicu, Studii istorice, Ed. Mirton, Timişoara, 2003,
dovedesc existenţa unui cimitir foarte vechi, chiar roman. pag. 58.
În trei case din Prilipeţ, la familiile Trifu, Drăgilă şi Ursu, 70 Piese inedite în Muzeul Almăj din Şopot – vas cu
se mai găsesc şi astăzi (însemnarea manuscris poartă data ofrandă (oase), monede sec. XII-XIII. Una dintre monede,
anului 1936 n.n.) lăzile sarcofagelor, în care adună apă de emisă în timpul lui Isac al II-lea Angelos (1185-1195) la
ploaie, iar în parcul din Bozovici se află două capace de Constantinopol, înscrie un punct nou în repertoriul numismatic
sarcofage care se folosesc ca bănci de odihnă” al Văii Almăjului şi chiar al Banatului. Piese de acest gen din
66
sec. XII-XIII din bellou, aliaj argint şi bronz, sunt atestate şi-n
66 V. Nemiş, Bisericile din Almăj, manuscris în posesia alte localităţi bănăţene: Cuptoare, Ilidia, Moldova Veche, Stenca
autorului. Liubcovei, alături de marile tezaure monetare de la Teremia Mare

Pag. 62