Page 19 - Morisena16_19

Revistă de cultură istorică

agricol (în jur de 1,5 milioane de florini) , pe de altă Aulică le-a garantat câștigătorilor licitației avantaje cu
12
parte de rentabilitatea sub nivelul scontat al producției adevărat ademenitoare .
16
agricole. De aceea Maria Tereza și consilierii ei au Pentru a reglementa și ține sub control o acțiune
socotit că incorporarea Banatului în Ungaria și mai cu de maxim interes pentru politica de stat, Camera Aulică
seamă vânzarea la licitație a domeniilor și moșiilor vieneză a emis la 20 aprilie 1781 – desigur la ordinul
fiscale (camerale) ar reprezenta o soluție salvatoare împăratului Iosif al II-lea – un amplu anunț public –
pentru finanțele publice tot mai afectate de criză. Încă la care a apărut de altfel și în paginile oficiosului ”Wiener
6 ianuarie 1779 contele Niczky, președintele Comisiei de Zeitung” – cu privire la licitație . Potrivit cu acest
17
incorporare, i-a înaintat împărătesei un plan detaliat (7 adevărat regulament, s-a stabilit ca domeniile/moșiile al
capitole) cu privire la vânzarea la licitație a domeniilor căror preț estimativ (cel de strigare) nu trecea de 30.000
și moșiilor fiscale din Banat . De la vânzare au fost de florini (este vorba de florini rhenani, un florin având
13
însă exceptate mai multe zone din Banat în care Camera 60 de creițari, spre deosebire de florinul unguresc care
Aulică vieneză (Hofkammer) avea interes să-și păstreze avea 100 de creițari) să fie scoase la licitație la Timișoara,
controlul: cele 82 de sate, toate aflate în comitatul Caraș, de către Comisia de incorporare. Domeniile/moșiile al
care făceau parte din domeniul minier al Banatului, căror preț estimativ trecea de 30.000 de florini urmau să
domeniul Căpâlnaș (aflat tot în comitatul Caraș) cu 23 de fie scoase la licitație la Viena, de către Camera Aulică.
sate, districtul privilegiat Kikinda cu târgul Becicherecul După ce bunul era adjudecat de cel care oferise prețul
Mare (toate în comitatul Torontal), plantațiile de orez de cel mai mare, tranzacția trebuia să fie ratificată de către
la Omor (azi Rovinița) și din cele patru sate învecinate împărat. Potrivit cu anunțul de licitație, la aceasta aveau
(toate aflate în comitatul Timiș), comunitatea privilegiată acces liber, fără vreo îngrădire, atât supușii imperiali
Vinga (tot în comitatul Timiș) și, firește, toate localitățile cât și străinii, indiferent de confesiunea lor (romano-
de pe teritoriul Graniței Militare Bănățene . Pentru a se catolică, greco-catolică, greco-ortodoxă, luterană,
14
obține un venit cât mai mare din vânzarea domeniilor calvină). Aceștia aveau dreptul să liciteze pentru o
și moșiilor camerale, s-a evitat, pe cât a fost cu putință, singură moșie sau un singur domeniu ori chiar pentru mai
parcelarea/fărâmițarea acestora de către Administrația multe, cu condiția ca prețul estimativ însumat al acestora
camerală de la Timișoara . 15 să nu depășească suma de 400.000 de florini. Obținerea
La 3 august 1780 atât la Viena, cât și la Timișoara dreptului de proprietate de către o persoană nenobilă
a fost făcută publică știrea despre scoaterea la vânzare sau care nu locuia pe teritoriul regatului ungar era
prin licitație a mai multor domenii și moșii fiscale aflate condiționată de dobândirea nobilității și a indigenatului
pe teritoriul fostului Banat imperial. Anunțul s-a bucurat prin achitarea unei taxe. Chiar și nenobilii care locuiau
de un ecou deosebit, prezentându-se chiar mai mulți pe teritoriul regatului aveau obligația să plătească această
cumpărători pentru unul și același bun scos la licitație. taxă nobilitară. În același timp, s-a stabilit ca plata
Pentru a spori interesul potențialilor cumpărători, Camera acestei taxe să se efectueze în mod obligatoriu înainte
de ratificarea tranzacției de către împărat și a transferării
12 Josef Wolf, Quellen zur Wirtschafts-, Sozial- und bunului achiziționat către noul proprietar.
Verwaltungsgeschichte des Banats im 18. Jahrhundert, Anunțul din 20 aprilie 1781 a reiterat beneficiile
Tübingen, 1995, p. 27 (Institut für donauschwäbische Geschichte promise încă prin apelul public din 3 august 1780 celor
und Landeskunde. Materialien, Heft 5/1995). care aveau să cumpere domenii/moșii la licitație, aceasta
13 „Verkaufs-Plan. Ohmaßgebiger Antrag in Betreff pentru a atrage cât mai mulți participanți cu putință.
deren zu verkaufen kommenden Banatischen Cameral-Güter“, Astfel, documentul regal de danie (împăratul fiind și rege
vezi J. Szentkláray, op. cit., p. 341-342. al Ungariei) pentru bunul din Banat cumpărat la licitație
14 J. Szentkláray, op. cit., p. 286 și J. Wolf, op.cit., p. era scutit de plata taxei obligatorii, iar cumpărătorul
27-28. urma să beneficieze după obținerea indigenatului și a
15 În legătura cu structura și rosturile domeniilor și
moșiilor fiscale din Banat, vezi Aurel Țintă, Contribuții la nobilității de toate libertățile și privilegiile legate de noul
cunoașterea compoziției și structurii unor moșii și domenii statut social. Pentru a face și mai ispititoare participarea
bănățene la 1780, în vol. ”Sub semnul lui Clio. Omagiu acad. la licitație, Camera Aulică vieneză s-a gândit să le ofere
prof. Ștefan Pascu”, Cluj, 1974, p. 143-149 și i d e m, Structura și alte înlesniri cumpărătorilor domeniilor/moșiilor din
unor domenii și moșii din Banat la 1780, în ”Anuarul Institutului Banat. Astfel, aceștia aveau posibilitatea să achite pe loc
de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca”, vol. 25 (1982), p. 93- doar o jumătate din prețul tranzacției, cealaltă jumătate
130; vezi și i d e m, Contribuții la cunoașterea agriculturii și sau restul rămas de plată urmând să fie înscrise ca debit
populației din Banat în secolul al XVIII-lea, în ”Populație și
societate. Studii de demografie istorică”, ed. de Ștefan Pascu, 16 Vezi doc. 1 din anexă.
vol. II, Cluj-Napoca, 1977, p. 51-107. 17 Vezi doc. 2 din anexă.

Pag. 17