Page 3 - Morisena18_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Wiliam Totok acest an se împlinesc şi 75 de ani de la terminarea celui de-

(Germania) al II-lea Război Mondial. În acest context se vor organiza şi
acţiuni de comemorare a victimelor deportării germanilor
2020 – un an al comemorărilor. 75 de din România la aşa-numita muncă de reconstrucţie în
Uniunea Sovietică. Despre deportările tuturor femeilor
ani de la deportările germanilor din România între 18 şi 30 de ani şi a bărbaţilor între 17 şi 45 de ani în
în U.R.S.S. şi de la terminarea celui de-al II- lagărele din Ucraina sau din Urali s-au scris zeci de studii.
lea Război Mondial Există o bogată memorialistică şi, nu în ultimul rând,
celebrul roman al Hertei Müller, „Leagănul respiraţiei”
Deportarea, literatura germană (Atemschaukel), în care tematizează trauma populaţiei
germane din România, culpabilizată colectiv și paușal
din România și Securitatea pentru crimele naziştilor. În legătură cu aceste deportări
la muncă silnică fără nicio condamnare judecătorească,
desfăşurate în primele zile ale anului 1945 s-a scris mai
Kurzfassung: Die Studie des Journalisten puţin cu referirire la faptul că şi etnicii germani antifascişti
und Gegenwartshistorikers William Totok (Berlin) deveniseră victime ale acestor măsuri abuzive.
fusst auf neueren Erkenntnissen, die Totok als Folge
seiner systematischen Durchforstung der Bukarest
Archive der Securitate (CNSAS) gewonnen hat. Der
Autor geht auf die Haltung deutscher Antifaschisten,
Gewerkschafter, Sozialdemokraten ein, die mit dem
Einverständnis der rumänischen Kommunisten im
Januar 1945 zur „Aufbauarbeit – eigentlich zur
Zwangsarbeit – in die Sowjetunion verschleppt wurden
(im Volksmund: „Rußlandverschleppung“). Rund 70.000
Rumäniendeutschen waren betroffen, etwa ein Zehnten
ließ sein Leben dort, weitere ein-bis-zwei Zehnten verloren
ihr Leben nach der Rückkehr vom Zwangsaufenthalt
als Folge der dortigen unmenschlichen unmenschlichen
Bedingungen. Totok geht auch auf die proletkultistische
rumäniendeutsche Literatur der 1950er Jahre ein, die mit
der propagandistischen „Begrüßung“ der Rückkehrer aus
der Sowjetunion einsetzte, sowie auf die Ansätze zu einer
Aufarbeitung der Rußlandverschleppung im Temeswarer
„Adam Müller-Guttenbrunn“-Literaturkreis und der
Verfolgung dieser Ansätze durch die Securitate-Spitzel,
die auf diesen Literaturkreis angesetzt waren. Nicht
zuletzt geht er kritisch auf die Ansätze einer Aufarbeitung
der deportation in der rumänischen Literatur und im Reacţiile antifasciştilor germani – sindicalişti,
rumänischen Film nach 1989 ein. social-democraţi şi comunişti – sunt documentate în
fondurile unor arhive astăzi accesibile. Deportările
Schluesselworte: Deportation in die UdSSR 1945- care aveau la bază apartenenţa etnică au stârnit chiar
1949; Rumaenische Arbeiterpartei (PMR), Rumaenische şi contrareacţiile unor ofiţeri de Securitate de origine
Sozialdemokratische Partei (PSD), Repatriierung, Deutsches germană. Unul dintre aceştia fusese Martin Schnellbach
Antifaschistisches Komitee für Rumaenien, Georg Hromadka, (ieșit la pensie cu gradul de general de Securitate), descris
Iosif Mustețiu, Georg Schnellbach, Nikolaus Berwanger, în memorialistica foştilor deţinuţi politici drept un ofiţer
Hans Mokka, Oskar Pastior, PMR, PSD, Stalin, Ceaușescu, extrem de dur. Unul dintre colegii săi din aparatul represiv
Johann Lippet, Ioan T. Morar, Radu Gabrea. notează în 1950, într-o caracterizare a lui Schnellbach
(pe atunci deja colonel de Securitate), că acesta nu a fost
Anul 2020 nu va fi consacrat doar aniversării a 250 de de acord cu directiva partidului că „şi comuniştii nemţi”
ani de la naşterea compozitorului Ludwig van Beethoven vor „trebui să meargă împreună cu hitleriştii în lagăre
(17 decembrie 1770, Bonn – 26 martie 1827, Viena). În de muncă de reconstrucţie în URSS”. El a „văzut de la

Pag. 1