Page 5 - Morisena18_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Pentru faptul că m-am desolidarizat de o politică Dobrincu, „Stalin si pregătirea alegerilor din România
ce abia după 10-15 ani urma să-şi primească verdictul de anului 1946”, în: 22, nr. 31, 2008).
condamnare, am fost, în 1948, arestat (împreună cu alţi Propuneri vizând o epurare etnică efectivă au
fruntaşi social-democraţi), judecat şi condamnat, pe baza fost formulate însă de legionarul George Manu, care
unor acuzaţii fanteziste, la 20 ani de muncă silnică. [...]” s-a încadrat în Partidul Naţional-Ţărănesc (PNŢ). Într-o
Operaţiunea de identificare, mobilizare şi tran- analiză scrisă între anii 1945-1947, trimisă în Occident,
sportare a germanilor din România care urmau să fie Manu a invocat înţelegerile aliaţilor de la Potsdam
trimişi la aşa-numita muncă de reconstrucţie în U.R.S.S. referitoare la transferul forţat al minorităţilor germane
trebuia să se încheie pînă la sfîrşitul lunii ianuarie din unele ţări est- şi central-europene. În acest fel,
1945. În acest mod au fost trimise în lagărele sovietice credeau el şi unii lideri politici, se va rezolva această
aproximativ 70.000 de persoane. Citând surse sovietice, chestiune şi în România postbelică. (cf. Testis Dacicus
Hannelore Baier, autoarea celor mai obiective studii [George Manu], „În spatele cortinei de fier. România sub
privind deportarea germanilor din România, indică ocupaţie rusească”, Ediţia a doua, revăzută, îngrijită şi
un număr de 69.332 de persoane. Liste cu persoanele
deportate se află, de altfel, şi în arhivele româneşti, care
așteaptă să fie studiate şi comentate. (Cf. Hannelore
Baier, „Deportare, deposedare, discriminare 1944-1948”,
în: Ottmar Traşcă / Remus Gabriel Anghel, [coord.].
Un veac frământat. Germanii din România după 1918,
Editura ISPMN, Cluj-Napoca, 2018, p. 156.)
Despre condiţiile precare din lagăre într-o ţară
devastată de un război care s-a încheiat abia în mai 1945
au relatat cei internaţi. Potrivit unor estimări se crede,
că în cei patru ani, cât a durat calvarul, şi-ar fi pierdut
viaţa 10 la sută dintre cei reţinuţi. După câtva timp,
autorităţile sovietice au început să elibereze persoane
bolnave sau inapte de muncă, dar şi câţiva activişti de studiu introductiv, Silviu B. Moldovan, postfaţă: Şerban
partid, ca de exemplu publicistul Erich Wayand, repatriat Manu, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2011, p. 205.)
în 1946 (cf. Fişa Nr. 11083 de evidenţă a ilegaliştilor, Repatrierea germanilor din România, deportaţi
23. 11. 1951). O parte a persoanelor eliberate a fost în Uniunea Sovietică, a fost însoţită, în 1949-’50, de
transportată mai ales în zona estică a Germaniei, ocupată o masivă campanie politico-ideologică. Ziarele din
de sovietici. De remarcat este faptul că mulţi dintre cei România relatau despre întâlniri cu cei reîntorşi şi despre
eliberaţi au încercat să ajungă din nou în România. şedinţe festive de întâmpinare, organizate de activişti ai
Există liste cu această categorie de persoane eliberate Partidului Muncitoresc Român (PMR) şi Comitetului
care în mod fraudulos au trecut frontiera, încercând antifascist german din România, înfiinţat după interzicerea
să ajungă în localităţile lor de baştină. Cei surprinşi Organizaţiei Antihitleriste Germane (DAO). În atmosfera
la „intrarea frauduloasă”, „veniţi din U.R.S.S.” de la anti-germană, întreţinută după 23 august de numeroşi
„muncă obligatorie” (precum se poate citi în documente activişti, pînă şi Organizaţia Antihitleristă a germanilor
(cf. de exemplu: ACNSAS I 258346, vol. 1, f, 372) fusese demonizată drept o asociaţia pro-fascistă. Într-un
au fost reţinuţi de către autorităţile române şi apoi, în amplu reportaj din Braşov, publicat în cotidianul „Neuer
marea lor majoritate, puşi în libertate și lăsați să ajungă Weg” pe 20 ianuarie 1950, este descrisă o manifestaţie
în localitățile lor de proveniență. dedicată repatriaţilor. Pe lângă reproducerea unor cuvântări
Politica oficială a României faţă de germani a fost şi declaraţii ale celor reveniţi, se relatează şi despre un
determinată de cea a puterilor aliate, U.R.S.S., Marea program artistic, în cursul căruia au fost recitate poezii, ca
Britanie şi S.U.A. Poziţia sovietică a avut în acest context de pildă elogiul versificat, scris de poetul Alfred Margul-
o greutate decisivă și definitorie. Astfel, România nu a Sperber în cinstea lui Stalin. Poeme dedicate repatriaţilor
urmat exemplul altor state, ca Polonia sau Cehoslovacia, au semnat în următoarele ediţii ale ziarului numeroşi
care i-au expulzat pe minoritarii germani. Faptul că autori care au contribuit la aşezarea literaturii germane
germanii din România nu au fost expulzaţi se datorează din România pe linia proletcultismului şi realismului
intervenţiei directe a lui Stalin care s-a opus acestor socialist. Unul dintre ei fusese şi Franz Johannes Bulhardt
măsuri, susţinute şi de unele partide politice (cf. Dorin (21.05.1927, Brașov – 14.07.1998, Hamm/Germania),

Pag. 3